„ Am reușit să negociez de la Bruxelles 7,5 miliarde de euro pentru Transporturi, record absolut în Europa pe această zonă. ”

Cătălin Drulă · 28 octombrie 2025 · surse:
1
context

Deputatul USR Cătălin Drulă, candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2025, a declarat pe pagina sa oficială de Facebook că în timpul mandatului său de ministru al Transporturilor (în 2021), a reușit să negocieze cu Comisia Europeană (de la Bruxelles) alocarea sumei de 7,5 miliarde de euro pentru Transporturi în România, prin PNRR.

Reamintim că:

  • PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) este un pachet de reforme (jaloane) și inițiative de investiție (ținte), care trebuie implementate până la finalul anului 2026;
  • finanțările pentru PNRR care sunt decontate de Comisia Europeană sunt condiționate de îndeplinirea țintelor și jaloanelor din fiecare etapă de implementare, specifică fiecărui PNRR de țară;
  • descrierea PNRR-ului României pe componente, reforme asumate și bugete alocate poate fi citită aici, iar stadiul implementărilor poate fi verificat pe site-ul pnrr.fonduri-ue.ro și pe site-ul Comisiei Europene;
  • PNRR-ul României, în varianta inițială, a fost aprobat de Consiliul UE pe 27 septembrie 2021, în timpul guvernării Cîțu;
  • a doua variantă a PNRR-ului României a fost aprobată de Consiliul UE pe 8 decembrie 2023, în timpul guvernării Ciolacu.

Cătălin Drulă a fost ministru al Transporturilor timp de 8 luni în anul 2021 (23 decembrie 2020 - 7 septembrie 2021), în cadrul Guvernului Cîțu.

Notă: sumarul afirmației a fost scurtat, pentru a fi mai concis. Vezi mai jos cele două paragrafe întregi, extrase din declarația lui Drulă, din care am rezumat afirmația culeasă de noi (marcarea cu bold ne aparține):

În același timp, deși a fost un an greu cu prăbușire de venituri în Transporturi, am reușit să negociez și să aloc bugete semnificative de investiții și întreținere. Un miliard la acea vreme la CNAIR pentru covoare asfaltice, marcaje, etc. Sute de milioane la CFR pentru șină nouă, traverse, schimbătoare de cale.

Iar de la Bruxelles, 7,5 miliarde de euro pentru Transporturi, record absolut în Europa pe această zonă, cu proiectul-regină autostrada A7, cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din toate PNRR-urile din Europa.

de verificat
Verificăm 1) dacă Cătălin Drulă, ca ministru al Transporturilor în anul 2021, a reușit să obțină de la Comisia Europeană o alocare de 7,5 miliarde de euro pentru Transporturi în România, prin PNRR și 2) dacă alocarea menționată de Drulă a fost un record absolut în UE la capitolul Transporturi, comparativ cu alocările pe Transporturi din programele PNRR ale celorlalte țări UE.
transporturi finanțe investiții PNRR fonduri UE alegeri locale București 2025
adăugată de sonia pe 29 octombrie 2025
hourglass_full arată versiunile code arată codul Markdown
un răspuns
1

1) A obținut Drulă o alocare de 7,5 miliarde de euro pentru Transporturi în România, prin PNRR?insert_link

Conform unui buletin informativ publicat în septembrie 2022 de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (în engleză, European Parliamentary Research Service, EPRS), circa 26% din PNRR-ul RomânieiN1 era alocat pentru "Transporturi sustenabile", mai exact 7,6 miliarde de euro din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRRN2).

Prima variantă a PNRR-ului României a fost trimisă Comisiei Europene pe 31 mai 2021 (deci în timpul mandatului lui Drulă) și aprobată de Consiliul European pe 29 octombrie 2021, conform buletinului informativ sus-menționat (pagina 1).

Punctul 1) este deci adevărat.

2) A fost un record absolut suma alocată pe Transporturi din PNRR-ul României?insert_link

Pentru o comparație corectă, trebuie folosite variantele inițiale de PNRR ale țărilor UE, adică cele aprobate de Comisia Europeană în anii 2021-2022, nu variantele renegociate (aprobate în anii 2023-2024, după apariția crizei energetice din anul 2022 și introducerea capitolului REPowerEU în PNRR-uri).

Conform unui buletin informativ publicat de EPRS în februarie 2022, România ocupa locul 3 din 22N3 la capitolul câte procente din fondurile MRR (cerute prin PNRR) au fost dedicate Transporturilor.

Pe locul 1 în acest clasament se afla Malta, iar pe locul 2 Luxemburg, detalii în documentul PDF care însoțește buletinul informativ sus-menționat.

Concluzia până aici este următoarea: dacă comparăm țările UE în funcție de suma alocată pe "Transporturi sustenabile" raportată la toată suma cerută prin MRR (care e procentul Transporturilor din fondul MRR alocat acelei țări), atunci România se afla pe locul 3 din 22 la începutul anului 2022. România nu era pe primul loc în UE, dar se afla în primul sfert al clasamentului.

A fost depășită România de altă țară UE, la capitolul sumă alocată Transporturilor în PNRR, în sumă absolută (milioane de euro)?

Ca să putem răspunde la această întrebare, trebuie să verificăm pentru restul de 5 țări UE (care nu au intrat în clasamentul EPRS din februarie 2022) fie suma absolută (în euro) dedicată Transporturilor în PNRR-urile inițiale (dacă găsim astfel de date), fie suma totală cerută de fiecare țară prin PNRR-uri.

În particular, Malta și Luxemburg sigur nu au depășit România în sume absolute alocate Transporturilor, fiind țări foarte mici:

  • PNRR-ul Maltei a solicitat din fondurile MRR (RRF în engleză) granturi (fonduri nerambursabile) în valoare totală de 316,4 milioane de euroN4 și niciun împrumutN5;
  • PNRR-ul Luxemburg-ului a solicitat din fondurile MRR (RRF în engleză) granturi în valoare totală de 93 milioane de euroN6 și niciun împrumutN7.

Verificăm mai departe restul de 5 țări UE (cărora li s-a aprobat PNRR-ul inițial după luna februarie 2022):

  • PNRR-ul Suediei, aprobat în martie 2022N8, a cerut o finanțare totală în valoare de 3,3 miliarde de euroN9 în granturi (și zero împrumuturi);
  • PNRR-ul Bulgariei, aprobat în luna mai 2022N10, a cerut o finanțare totală în valoare de 6,3 miliarde de euroN11 în granturi (și zero împrumuturi);
  • PNRR-ul Poloniei, aprobat în iunie 2022N12, alocase 7,5 miliarde de euro pentru mobilitate sustenabilă (sursa aici și aici);
  • PNRR-ul Olandei, aprobat în octombrie 2022N13, a cerut o finanțare totală în valoare de 4,7 miliarde de euroN14 în granturi (și zero împrumuturi);
  • PNRR-ul Ungariei, aprobat în decembrie 2022N15, a cerut o finanțare totală în valoare de 5,8 miliarde de euroN16.

Deci cele 5 țări UE, care nu au intrat în calcul pentru clasamentul întocmit de EPRS în februarie 2022, nu au întrecut România la capitolul sume absolute (milioane de euro) alocate pentru Transporturi.

Vom verifica și țările cele mai mari din UE la capitolul sume absolute alocate pentru Transporturi.

Un buletin informativ al EPRS, publicat în iulie 2025, spune că țările care au alocat cei mai mulți bani pentru "Transporturi smart și sustenabile" sunt (în ordine descrescătoare a sumelor):

  • Italia cu 34 miliarde de euro alocate;
  • Spania cu 9,93 miliarde de euro alocate;
  • Germania cu 7,58 miliarde de euro alocate;
  • Franța cu 6,2 miliarde de euro alocate;
  • Polonia cu 5,8 miliarde de euro alocate;
  • România cu 5,7 miliarde de euro alocate.

Sumele de mai sus sunt valabile pentru anul 2025, deci nu reprezintă sumele din PNRR-urile aprobate în anii 2021-2022; dar ele ne ajută ca să ne facem o idee despre ce țări UE ar fi putut aloca (inițial) pentru Transporturi mai mult decât România, ca să nu fim nevoiți să căutăm prin 27 de PNRR-uri.

PNRR-ul Italiei, aprobat în vara lui 2021N17, alocase 32,1 miliarde de euroN18 pentru transporturi sustenabile.

Pentru SpaniaN19 și GermaniaN20 nu am găsit suma alocată pe Transporturi în PNRR-urile lor inițiale (cele din 2021).

PNNR-ul Franței, aprobat în vara lui 2021N21, alocase 4,4 miliarde de euro doar pentru căi ferate, dar nu am găsit suma totală alocată pentru Transporturi.

Concluzia până aici este următoarea: am găsit cel puțin o țară UE (Italia) care a alocat pentru Transporturi, în PNRR-ul său din 2021, mai mult decât România. Prin urmare, România nu avea cum să dețină "recordul absolut" la acest capitol.

Totuși, la capitolul "procentul Transporturilor din fondul MRR alocat unei țări", România s-a numărat printre primele țări UE, în PNRR-urile inițiale (din anii 2021-2022).

Punctul 2) este deci parțial adevărat.

Concluzieinsert_link

Cu un punct verificat ca adevărat și un al doilea punct verificat ca parțial adevărat, afirmația este per total "în general adevărată".

NOTE:

  • N1: este vorba de prima variantă aprobată a PNRR-ului României, vezi cronologia aici;
  • N2: Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), în engleză Recovery and Resilience Facility (RRF), este principalul instrument de finanțare al Instrumentului de redresare al UE (NextGenerationEU), instituit pentru a sprijini statele membre în redresarea lor post-pandemie. MRR finanțează PNRR-urile statele membre UE;
  • N3: în februarie 2022, doar 22 de PNRR-uri fuseseră aprobate deja de Comisia Europeană. Restul de 5 țări UE încă așteptau aprobarea, sau nu trimiseseră încă PNRR-ul lor, după caz, detalii în secțiunea "Background" de aici;
  • N4: vezi comunicatul de presă al Comisiei Europene din 13 iulie 2021;
  • N5: cf. datelor la zi din Tabelul de bord pentru PNRR Malta;
  • N6: vezi comunicatul de presă al Comisiei Europene din 30 aprilie 2021;
  • N7: cf. datelor la zi din Tabelul de bord pentru PNRR Luxemburg;
  • N8: vezi cronologia pentru PNNR-ul Suediei aici;
  • N9: vezi comunicatul de presă al Comisiei Europene din 29 martie 2022;
  • N10: vezi cronologia pentru PNNR-ul Bulgariei aici;
  • N11: vezi comunicatul de presă al Comisiei Europene din 7 aprilie 2022;
  • N12: vezi cronologia pentru PNNR-ul Poloniei aici;
  • N13: vezi cronologia pentru PNNR-ul Olandei aici;
  • N14: vezi fișa informativă pentru PNRR-ul Olandei, varianta inițială, aici;
  • N15: vezi comunicatul de presă al Comisiei Europene din 30 noiembrie 2022;
  • N16: vezi fișa informativă pentru PNRR-ul Ungariei, varianta inițială, aici;
  • N17: vezi cronologia pentru PNNR-ul Italiei aici;
  • N18: cf. unui comunicat de presă al Comisiei Europene din 22 iunie 2021 și conform fișei informative pentru PNRR-ul Italiei, varianta inițială, de aici;
  • N19: vezi cronologia pentru PNNR-ul Spaniei aici;
  • N20: vezi cronologia pentru PNNR-ul Germaniei aici;
  • N21: vezi cronologia pentru PNNR-ul Franței aici.
gavel în general adevărată
publicat de sonia pe 4 noiembrie 2025
insert_link legătură permanentă hourglass_full arată versiunile code arată codul Markdown
ajutor pentru Markdown: CommonMark • GitHub Flavored • Parsedown

Îți recomandăm să nu publici răspunsuri și comentarii doar pentru a mulțumi. Votează pozitiv mesajul original pentru a-l aprecia.

Îți recomandăm să adaugi un context pentru orice legătură externă (link) folosită în răspuns. În felul acesta, cititorii vor înțelege mai ușor relevanța acelei legături.