Portalul Transitional Justice and Memory in the EU menționează 4 legi în domeniul lustrației, adoptate în Estonia după 1990. Iată-le în ordine cronologică:

• 1992: Actul privind Procedura de depunere a jurământului de conștiință^N1, care prevede că un candidat la alegerile prezidențiale, parlamentare^N2 sau cele pentru consiliul unei autorități locale, sau o persoană care aspiră la funcția de prim-ministru, ministru, șef al Curții Supreme, judecător al Curții Supreme, judecător, cancelar de justiție, auditor general, președinte al Băncii Estoniei, comandant sau comandant-șef al Forțelor de Apărare, sau orice altă funcție numită sau aleasă într-o agenție a guvernului național sau a unei autorități locale, este obligat să depună următorul jurământ scris de conștiință:

  Jur că nu am fost în serviciul sau agentul unui serviciu de securitate, sau al unui serviciu de informații sau contrainformații al forțelor armate, al unui stat care a ocupat Estonia sau că nu am participat la persecuția sau reprimarea cetățenilor din cauza neloialității lor sau a convingerilor politice sau a clasei sociale pe care o reprezentau sau pentru că făcuseră parte din serviciul public sau forțele de apărare ale Republicii Estonia.

• 1994: Legea electorală^N3 privind consiliile orășenești și orășenești, consiliile raionale și consiliile Pagasts, a interzis celor care aparțin sau au aparținut personalului salariat al URSS, RSS Letonă sau serviciilor de securitate de stat, de informații sau de contrainformații ale unei alte țări să candideze la alegerile locale;

• 1995: Legea Cetățeniei^N4 promulgată în 1992 a fost revizuită în ianuarie 1995, când a fost completat Articolul 21, care spune că cetățenia estoniană nu va fi acordată/restabilită unei persoane care:

  • a acționat împotriva statului Estonia și a securității acestuia;
  • a fost angajat sau este angajat în prezent de către serviciul de informații sau de securitate al unui stat străin;
  • a servit într-o funcție de carieră în forțele armate ale unui stat străin sau a intrat în forțele de rezervă sau s-a retras dintr-o funcție de carieră în forțele armate ale unui stat străin, și nici soției/soțului acelei persoane, care a intrat în Estonia odată cu desfășurarea de personal militar în serviciu activ, în forțele de rezervă sau de retragere;

• 1995: Actul pentru Procedura de înregistrare și dezvăluire a persoanelor care au servit sau au cooperat cu organizațiile de informații sau contrainformații ale organizațiilor de securitate sau ale forțelor militare ale statelor care au ocupat Estonia. Persoanele în cauză aveau la dispoziție un an de la data intrării în vigoare a acestei legi, pentru o mărturisire voluntară.

Concluzieinsert_link

Estonia, fostă țară comunistă (sovietică), a reușit să implementeze legi pentru lustrație. Afirmația lui Crin Antonescu este adevărată.

Noteinsert_link

• N1: în engleză "Act on Procedure for Taking Oath".
• N2: Riigikogu este Parlamentul Estoniei.
• N3: nu am găsit textul legii electorale din 1994 în monitorul oficial al legislației din Estonia (Gazeta de Stat), în parte pentru că nu toate legile au fost traduse în limba engleză.
• N4: vezi aici forma actuală a Legii Cetățeniei din Estonia.

Lectură suplimentarăinsert_link

În România a existat un proiect de lege pentru lustrație, lansat în 2005 și respins de către Camera Deputaților în 2013. Este vorba de PL-x nr. 282/2006, care prevedea limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist.