Există o nouă versiune a PNRR?insert_link

Da, pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a fost publicată a doua versiune a PNRR, pe 8 septembrie 2023; ea a fost aprobată de Comisia Europeană pe 21 noiembrie 2023, iar pe 8 decembrie 2023 a primit și aprobarea Consiliului UE:

Această versiune nouă este o arhivă de 14 documente de tip PDF, care detaliază schimbările survenite pe componente:

De menționat că mai multe țări UE și-au renegociat PNRR-ul cu Comisia Europeană, ulterior datei inițiale de aprobare a PNRR-urilor, deoarece Comisia Europeană a introdus în luna mai 2022 planul REPowerEU, ca răspuns la dificultățile și perturbările de pe piața mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia (începută în februarie 2022).

Este noua versiune a PNRR o optimizare față de versiunea inițială?insert_link

Pe site-ul Comisiei Europene, am găsit știrea care anunță aprobarea celei de-a doua versiuni a PNRR pentru România. Știrea menționează și principalele modificări aduse PNRR-ului:

• un capitol nou (REPowerEU), care cuprinde 2 reforme și 7 investiții;
• 56 de măsuri modificate, determinate de necesitatea de a lua în considerare:
  • inflația ridicată înregistrată în 2022 și 2023 și perturbarea lanțului de aprovizionare, cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;
  • creșterea economică a României în 2020 și 2021, care a fost mai mare decât cea estimată inițial, și reducerea alocării maxime sub formă de granturi din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) destinată țării, de la 14,2 miliarde euro la 12,1 miliarde euro.

Pe plan local însă, a doua versiune a PNRR a fost deja criticată deoarece:

• Guvernul a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR pentru construirea de spitale noi, conform unei analize a Radio Europa Liberă:

  Cele șase investiții scoase de pe lista PNRR fac parte dintr-o listă de 27 de proiecte de investiții de infrastructură în spitale, pentru care a fost alocată în planul inițial suma de 2,45 de miliarde de euro. Cei 2,45 miliarde de euro erau granturi, bani pe care România îi primea fără a fi necesar să îi restituie.

• alte ministere care au pierdut granturi sunt:

  • Ministerul Energiei (460 de miliarde de euro),
  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (269 de miliarde de euro),
  • Ministerul Transporturilor (236 de miliarde de euro),

conform aceleiași analize Radio Europa Liberă.

Conform documentului Word intitulat Analiza planului de redresare și reziliență al României (paginile 4-12), publicat de Comisia Europeană pe 21 noiembrie 2023, iată câteva din investițiile reduse/tăiate în noul PNRR:

• Componenta 1 - Managementul apei:
  • reducerea Investiției 1, de extindere a sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori;
  • reducerea Investiției 2, de colectare a apelor uzate în aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori;
• Componenta 2 – Păduri și protecția biodiversității:
  • reducerea suprafeței de împădurire de la 56.700 ha la 26.760 ha (Investiția 1);
• Componenta 3 – Managementul deșeurilor:
  • reducerea numărului de echipamente achiziționate pentru monitorizarea calității aerului, radioactivității și zgomotului pentru Agenția Națională de Protecția Mediului (Investiția 3b);
• Componenta 4 – Transport sustenabil:
  • eliminarea a 7.600 de puncte de încărcare pentru mașini electrice (Investiția 1.3);
• Componenta 6 – Energie:
  • subinvestiția pentru construirea rețelei de distribuție a gazelor din surse regenerabile în regiunea Oltenia a fost eliminată (Investiția 2);
• Componenta 7 – Transformare digitală:
  • reducerea numărului de cetățeni care beneficiază de cartea de identitate electronică de la 8,5 milioane la 5 milioane (investiția 8);
• Componenta 10 – Fondul local:
  • reducerea sumei alocate măsurilor de transport durabil cu 275 de milioane EUR, și anume 95 de milioane EUR pentru punctele de încărcare a vehiculelor electrice și 180 de milioane EUR pentru pistele pentru bicicliști la nivel local/metropolitan (Investiția 1);
  • reducerea numărului de locuințe construite pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ (țintele 318 și 319 din Investiția 2);
• Componenta 11 – Turism și cultură:
  • reducerea lungimii pistelor pentru biciclete care urmează să fie construite, de la 3.000 la 2.404 km (jalonul 342 și ținta 343 din Investiția 4);
• Componenta 12 – Sănătate:
  • reducerea țintei 367 (renovarea sau dotarea cabinetelor medicilor de familie sau a asocierilor de cabinete de asistență medicală primară) și a țintei 372 (renovarea și/sau dotarea cabinetelor de planificare familială), din Investiția 1;
  • reducerea țintei 377 privind construirea și/sau dotarea de noi unități medicale/spitale publice (Investiția 2);
• Componenta 15 – Educație:
  • reducerea bugetului pentru înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate (Investiția 2);
  • reducerea numărului prevăzut de cămine, cantine și spații de recreere pentru infrastructura universitară (Investiția 17).

Deși a doua versiune de PNRR pare optimizată din punct de vedere economic, pe teren ea va aduce mai puține investiții pentru cetățenii României (comparat cu prima versiune).

Concluzieinsert_link

Coaliția PSD-PNL a venit cu o nouă versiune de PNRR (aprobată de Comisia Europeană), dar aceasta nu este mai bună decât prima, nu aduce mai multe investiții în România, ci mai puține. Noul PNRR este gândit clar pe ideea reducerii unor cheltuieli. Trebuie luate în calcul însă evenimentele economice survenite în anii 2022-2023 (criza energetică, inflația mărită, perturbarea lanțurilor de aprovizionare la nivel mondial).

Nu știm dacă a doua versiune de PNRR (din 2023) putea fi concepută mai bine decât prima, având în vedere contextul economic din 2022-2023. Promisiunea rămâne indecidabilă.