Un articol Eurostat de pe 27 mai 2024 spune că în 2023, 43% din populația UE cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani a absolvit învățământul terțiar (nivelurile ISCED 5-8, adică studii superioare), în timp ce cea mai scăzută pondere a fost înregistrată în România, de numai 22,5%:

Conform metodologiei Eurostat, prin învățământ terțiar (ISCED 2011 nivelurile 5-8) se înțelege:

• nivelul 5 ISCED: învățământ terțiar de scurtă durată;
• nivelul 6 ISCED: diplomă de licență sau echivalent;
• nivelul 7 ISCED: diplomă de master sau echivalent;
• nivelul 8 ISCED: doctorat sau echivalent.

Lasconi a menționat o pondere de 18% pentru România, pe acest subiect, fără să spună în ce an. Nu am regăsit această valoare în statisticile Eurostat din ultimii 10 ani (2013-2023), conform acestui set de date:

Din tabelul de mai sus, se observă că România a avut în ultimii 10 ani o pondere între 25,6% (maximum, în 2017) și 22,5% (minimum, în 2023) la capitolul procentul tinerilor între 24 și 35 de ani care au studii superioare. Aceste valori se află sub obiectivul UE pentru 2030, care vizează ca 45% din populația UE cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani să aibă studii terțiare (superioare).

Concluzie

Diferența dintre valoarea anunțată de Lasconi (18%) și cea Eurostat pentru 2023 (22,5%) este mai mică de 5 procente. Deci afirmația este în general adevărată: mai puțin de un sfert dintre tinerii români cu vârste între 25 și 34 de ani dețineau studii superioare în 2023. Majoritatea acestor tineri alege să nu-și mai continue studiile după terminarea liceului.