În timp ce calitatea serviciilor publice a stagnat, cheltuielile cu personalul bugetar au explodat. În ultimii 10 ani, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 160%, de 2,6 ori.

Marcel Ciolacu · 26 septembrie 2023 · sources:

1
context

Pe 26 septembrie 2023, premierul Marcel Ciolacu a ținut un discurs în Parlament, la angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. "Oprirea risipei bugetare a fost primul obiectiv de la care s-a plecat atunci când am pornit această reformă fiscală", a declarat premierul, cu referire la calitatea serviciilor publice și cheltuielile tot mai mari cu personalul bugetar, în utimii 10 ani.

Înregistrarea și transcrierea întregului discurs pot fi urmărite aici.

Conform Codului Administrativ:

  • serviciul public este definit ca:

    activitatea sau ansamblul de activități organizate de o autoritate a administrației publice ori de o instituție publică sau autorizată/autorizate ori delegată de aceasta, în scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, în mod regulat și continuu. (vezi Art. 5 alin. (kk))

  • principalele servicii publice sunt cele privind:

    • educația;
    • serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
    • sănătatea;
    • cultura;
    • tineretul;
    • sportul;
    • ordinea publică;
    • situațiile de urgență;
    • protecția și refacerea mediului;
    • conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale;
    • dezvoltarea urbană;
    • evidența persoanelor;
    • podurile și drumurile publice;
    • serviciile comunitare de utilități publice de interes local;
    • serviciile de urgență de tip salvamont, salvamar și de prim ajutor;
    • activitățile de administrație social-comunitară;
    • locuințele sociale și celelalte unități locative aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
    • punerea în valoare, în interesul colectivității locale, a resurselor naturale de pe raza unității administrativ-teritoriale; (vezi Art. 129 alin. (7), Art. 173 alin. (5))
  • iar furnizarea principalelor servicii publice este asigurată de:

    • administrația publică centrală (guvern, ministere și structurile subordonate acestora), pentru serviciile de interes național (cf. Art. 51 alin. (1));
    • consiliile județene, pentru serviciile de interes județean (cf. Art. 173 alin. (5));
    • administrația publică locală (primării, consilii locale), pentru serviciile de interes local (cf. Art. 129 alin. (7)).
to verify
Verificăm: 1) dacă în ultimii 10 ani, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut de 2,6 ori (luând în calcul și inflația acumulată); 2) dacă există dovezi obiective, scrise, care atestă stagnarea calității pentru diferite servicii publice, în ultimii 10 ani.
one answer
1

1) Cheltuielile cu salariile bugetarilor pe 2023 și 2013insert_link

Conform Ministerului Finanțelor, cheltuielile de personal au fost de:

  • 63,18 miliarde de lei în 2023 (vezi sursa A);
  • 19,55 miliarde de lei în 2013 (vezi sursa B), echivalentul a 27,17 miliarde lei în 2023 (vezi sursa C, D).

Cheltuielile de personal pe 2023 sunt deci de 2,3 ori mai mari decât cele pe 2013 (63,18 / 27,17 = 2,32). Raportat doar la inflația acumulată în perioada 2013-2023, ele ar fi trebuit să crească doar de 1,38 ori (27,17 / 19,55 = 1,38).

Ciolacu spune că cheltuielile de personal au crescut de 2,6 ori în ultimii 10 ani, o valoare foarte apropiată de valoarea calculată mai sus (2,3). Scopul 1) este deci "în general adevărat".

Surse:

2) Exemple de stagnare/scădere a calității serviciilor publice, în perioada 2013-2023insert_link

a) Rata de abandon școlar în România a crescut în perioada 2014-2017 (versus 2013), iar în perioada 2018-2022 a stagnat, cf. Statista:

Rata de abandon școlar în România, în perioada 2011-2022. Date de la Statista.com

b) Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat a scăzut din 2013 până în 2022, de la 856 elevi la o medie anuală de 322 elevi (cu excepția anului 2020, în care pandemia de coronavirus a afectat masiv organizarea anului școlar), cf. Statista:

Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, în perioada 2013-2022. Date de la Statista.com

c) Procentul de copii sub 6 ani expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a crescut în 2016 versus 2015, a scăzut în 2019 dar a crescut din nou în perioada pandemiei (2020-2022), cf. Eurostat:

Procentul de copii sub 6 ani, aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, în România, în perioada 2015-2022. Date Eurostat.

d) Numărul de km de autostradă dați în folosință în fiecare an, în perioada 2013-2023, a variat între 117 și 0 km pe an, cu o medie anuală de 51 km, cf. CNADNR:

Tabel cu rețeaua în trafic (autostrăzi și drumuri expres) la 20.11.2023, în România, cu lungimi date în folosință în perioada 2012-2023 și media pe ani. Tabel realizat de DIGNITAS pe baza datelor de la CNADNR.ro

e) CFR Călători, operatorul de stat pentru transport feroviar, a înregistrat o scădere a cotei de piață în perioada 2016-2021 (de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2021) în favoarea operatorilor privați de transport feroviar de călători; iar în ce privește evoluția indicatorului număr tren-km/salariat în perioada 2016-2020, CFR Călători a avut eficiența cea mai scăzută, comparativ cu ceilalți operatori privați, cf. unui studiu Club Feroviar din mai 2021:

Tabel cu evoluția numărului de trenuri operate în perioada 2016-2020 și tabel cu evoluția indicatorului tren-km operat în perioada 2016-2020. Date și tabele de pe clubferoviar.ro

f) în România, viteza comercială medie a trenurilor de călători și cea a trenurilor de marfă a stagnat sau scăzut în ultimii 9 ani, cf. rapoartelor anuale ale CFR:

anul viteza comercială medie a trenurilor de călători viteza comercială medie a trenurilor de marfă
2022 44,83 km/oră 15,6 km/oră
2013 43,57 km/oră 19,82 km/oră

Vitezele medii mai sus menționate includ și trenurile CFR și trenurile companiilor private, dar infrastructura ferată (care dictează limitele de viteză pe anumite rute) este a statului.

Scopul 2) este deci adevărat, deși am trecut în revistă doar 3 domenii importante (educație, protecție socială, transporturi).

Concluzieinsert_link

Cu un scop "în general adevărat" și un al doilea "adevărat", această afirmație primește verdictul "în general adevărată".

gavel mostly true
Markdown help: CommonMarkGitHub Flavored