Conform Ministerului Finanțelor, cheltuielile de personal au fost de:
* 63,18 miliarde de lei în 2023 (vezi sursa A);
* 19,55 miliarde de lei în 2013 (vezi sursa B), echivalentul a 27,17 miliarde lei în 2023 (vezi sursa C, D).
Cheltuielile de personal pe 2023 sunt deci de 2,3 ori mai mari decât cele pe 2013 (63,18 / 27,17 = 2,32). Raportat doar la inflația acumulată în perioada 2013-2023, ele ar fi trebuit să crească doar de 1,38 ori (27,17 / 19,55 = 1,38).
Ciolacu spune că cheltuielile de personal au crescut de 2,6 ori în ultimii 10 ani, o valoare foarte apropiată de valoarea calculată mai sus (2,3).
Scopul 1) este deci "în general adevărat".
**Surse:**
* A = site-ul Ministerului Finanțelor, pagina web "Buget 2023", sub-secțiunea "Repartizare pe trimestre", documentul Excel [Bugetul pe anul 2023 (cheltuieli de personal)](https://mfinante.gov.ro/documents/35673/10453994/Cheltuielidepersonal2023.xls)
* B = [Bugetul general consolidat pe anul 2013](https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/169627/Anexaraport_trimII.pdf#page=4)
* C = Rata inflației în 2013-2023, [serie de date anuale INS](https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala)
* D = [Inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/) survenită din 2013 până în 2023, vezi și C.
a) Rata de abandon școlar în România a crescut în perioada 2014-2017 (versus 2013), iar în perioada 2018-2022 a stagnat, cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1103336/school-dropout-rate-romania/):
<a href="attachment/153/full.png" class="expand">
<img src="attachment/153/200.png" alt="Rata de abandon școlar în România, în perioada 2011-2022. Date de la Statista.com">
</a>
b) Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat a scăzut din 2013 până în 2022, de la 856 elevi la o medie anuală de 322 elevi (cu excepția anului 2020, în care pandemia de coronavirus a afectat masiv organizarea anului școlar), cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1131485/romania-students-with-an-average-of-10-at-the-national-evaluation-exam/):
<a href="attachment/120/full.png" class="expand">
<img src="attachment/120/200.png" alt="Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, în perioada 2013-2022. Date de la Statista.com">
</a>
c) Procentul de copii sub 6 ani expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a crescut în 2016 versus 2015, a scăzut în 2019 dar a crescut din nou în perioada pandemiei (2020-2022), cf. [Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/218a00d3-c90b-485a-aa40-7887e9b71fc3?lang=en):
<a href="attachment/154/full.png" class="expand">
<img src="attachment/154/200.png" alt="Procentul de copii sub 6 ani, aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, în România, în perioada 2015-2022. Date Eurostat.">
</a>
d) Numărul de km de autostradă dați în folosință în fiecare an, în perioada 2013-2023, a variat între 117 și 0 km pe an, cu o medie anuală de 51 km, cf. [CNADNR](http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/proiecte/Retea%20in%20trafic%2020.11.2023.pdf#page=2):
<a href="attachment/151/full.pdf" class="expand">
<img src="attachment/151/200.jpg" alt="Tabel cu rețeaua în trafic (autostrăzi și drumuri expres) la 20.11.2023, în România, cu lungimi date în folosință în perioada 2012-2023 și media pe ani. Tabel realizat de DIGNITAS pe baza datelor de la CNADNR.ro">
</a>
e) CFR Călători, operatorul de stat pentru transport feroviar, a înregistrat o scădere a cotei de piață în perioada 2016-2021 (de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2021) **în favoarea operatorilor privați de transport feroviar de călători**; iar în ce privește evoluția indicatorului număr tren-km/salariat în perioada 2016-2020, CFR Călători a avut eficiența cea mai scăzută, comparativ cu ceilalți operatori privați, cf. unui studiu [Club Feroviar](https://clubferoviar.ro/cfr-calatori-vs-operatori-privati/) din mai 2021:
<a href="attachment/126/full.png" class="expand">
<img src="attachment/126/200.png" alt="Tabel cu evoluția numărului de trenuri operate în perioada 2016-2020 și tabel cu evoluția indicatorului tren-km operat în perioada 2016-2020. Date și tabele de pe clubferoviar.ro">
</a>
f) în România, viteza comercială medie a trenurilor de călători și cea a trenurilor de marfă a stagnat sau scăzut în ultimii 9 ani, cf. rapoartelor anuale ale CFR:
anul | viteza comercială medie a trenurilor de călători | viteza comercială medie a trenurilor de marfă
--|--:|--:|
[2022](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2023/06/Raport-activitate-CFR-2022-v7.pdf#page=29) | 44,83 km/oră | 15,6 km/oră
[2013](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2013/10/files_rap_act_Raport-activitate-CFR-2013.pdf#page=64) | 43,57 km/oră | 19,82 km/oră
Vitezele medii mai sus menționate includ și trenurile CFR și trenurile companiilor private, dar infrastructura ferată (care dictează limitele de viteză pe anumite rute) este a statului.
Scopul 2) este deci adevărat, deși am trecut în revistă doar 3 domenii importante (educație, protecție socială, transporturi).
Cu un scop "în general adevărat" și un al doilea "adevărat", această afirmație primește verdictul "în general adevărată".