context
Afirmația a fost făcută de liderul PSD Marcel Ciolacu în cadrul unei emisiuni tv de la Antena 3. Declarația poate fi urmărită începând cu minutul 10:20 al înregistrării video.
Afirmația a fost făcută de liderul PSD Marcel Ciolacu în cadrul unei emisiuni tv de la Antena 3. Declarația poate fi urmărită începând cu minutul 10:20 al înregistrării video.
Raportul Ministerului Finanțelor pe luna aprilie 2021 spune că "datoria publică calculată conform cu metodologia Uniunii Europene (Maastricht debt)" era de:
Scopul (1) este adevărat.
Din graficul de mai jos (sursa tradingeconomics.com) aflăm că România a avut cel mai mare grad de îndatorare (47.3% din PIB) în anul 2020 (raportat la perioada 1995-2020):
Deci în 2021 am atins un maximum istoric. Scopul (2) este adevărat.
În scrisoarea de recomandare a Comisiei Europene trimisă României pe 2 iunie 2021, privind încetarea situației de deficit public excesiv din România, este menționat la pagina 4 că:
Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, se preconizează că datoria publică va crește la 49,7 % din PIB la sfârșitul anului 2021, la 52,7 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și la 59,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024, apropiindu-se astfel pentru prima dată de valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat.
Prin urmare, România este în grafic momentan la capitolul "previziuni UE pentru datoria externă a României raportată la PIB".
Mai mult, unele țări din grupul G7 au datorii externe de peste 100% din PIB, au un nivel de trai superior celui din România și nu se află în prag de faliment sau de incapacitate de plată a salariilor bugetarilor sau a pensiilor (cum prefigurează Marcel Ciolacu pentru România, în restul interviului acordat). Exemple notabile:
Scopul (3) este deci fals, iar afirmația per total are o valoare de adevăr mixtă. Problemele economice ale unei țări nu pornesc de la gradul de îndatorare externă, ci de la deficitul bugetar.