#### Ce datorie externă are România în 2021?
Raportul Ministerului Finanțelor pe luna [aprilie 2021](https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Raportprivinddatoriapublicaaprilie_2021.pdf) spune că "datoria publică calculată conform cu metodologia Uniunii Europene (Maastricht debt)" era de:
- **49.9% din PIB în aprilie 2021**;
- 47.3% din PIB în decembrie 2020 (valoare identică cu cea din tabelul de mai jos, pentru anul 2020).

Scopul (1) este adevărat.


#### Cum a variat datoria externă a României în ultimii 25 ani?
Din graficul de mai jos (sursa [tradingeconomics.com](https://tradingeconomics.com/romania/government-debt-to-gdp)) aflăm că România a avut cel mai mare grad de îndatorare (47.3% din PIB) în anul 2020 (raportat la perioada 1995-2020):


  

Deci în 2021 am atins un maximum istoric.
Scopul (2) este adevărat.

#### Este rău să ai o datorie publică (externă) foarte mare?
În scrisoarea de recomandare a Comisiei Europene trimisă României pe [2 iunie 2021](https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9433-2021-INIT/ro/pdf), privind încetarea situației de deficit public excesiv din România, este menționat la pagina 4 că:
> Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, se preconizează că datoria publică va crește la 49,7 % din PIB la sfârșitul anului 2021, la 52,7 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și la 59,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024, apropiindu-se astfel pentru prima dată de valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat.

Prin urmare, România este în grafic momentan la capitolul "previziuni UE pentru datoria externă a României raportată la PIB".

Mai mult, unele țări din [grupul G7](https://ro.wikipedia.org/wiki/G7) au datorii externe de peste 100% din PIB, au un nivel de trai superior celui din România și nu se află în prag de faliment sau de incapacitate de plată a salariilor bugetarilor sau a pensiilor (cum prefigurează Marcel Ciolacu pentru România, în restul interviului acordat). Exemple notabile:
- [Franța](https://tradingeconomics.com/france/government-debt-to-gdp): datorie publică de 115% din PIB în 2020 (peste 87% în ultimii 10 ani);
- [Italia](https://tradingeconomics.com/italy/government-debt-to-gdp): datorie publică de 155% din PIB în 2020 (peste 100% în ultimii 10 ani, dacă exceptăm anul declanșării pandemiei);
- [Japonia](https://tradingeconomics.com/japan/government-debt-to-gdp): datorie publică de 266% în 2020 (peste 200% în ultimii 10 ani).

#### Ce datorie externă are România în 2021?
Raportul Ministerului Finanțelor pe luna [aprilie 2021](https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Raportprivinddatoriapublicaaprilie_2021.pdf) spune că "datoria publică calculată conform cu metodologia Uniunii Europene (Maastricht debt)" era de:
- **49.9% din PIB în aprilie 2021**;
- 47.3% din PIB în decembrie 2020 (valoare identică cu cea din tabelul de mai jos, pentru anul 2020).

Scopul (1) este adevărat.


#### Cum a variat datoria externă a României în ultimii 25 ani?
Din graficul de mai jos (sursa [tradingeconomics.com](https://tradingeconomics.com/romania/government-debt-to-gdp)) aflăm că România a avut cel mai mare grad de îndatorare (47.3% din PIB) în anul 2020 (raportat la perioada 1995-2020):


  

Deci în 2021 am atins un maximum istoric.
Scopul (2) este adevărat.

#### Este rău să ai o datorie publică (externă) foarte mare?
În scrisoarea de recomandare a Comisiei Europene trimisă României pe [2 iunie 2021](https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9433-2021-INIT/ro/pdf), privind încetarea situației de deficit public excesiv din România, este menționat la pagina 4 că:
> Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, se preconizează că datoria publică va crește la 49,7 % din PIB la sfârșitul anului 2021, la 52,7 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și la 59,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024, apropiindu-se astfel pentru prima dată de valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat.

Prin urmare, România este în grafic momentan la capitolul "previziuni UE pentru datoria externă a României raportată la PIB".

Mai mult, unele țări din [grupul G7](https://ro.wikipedia.org/wiki/G7) au datorii externe de peste 100% din PIB, au un nivel de trai superior celui din România și nu se află în prag de faliment sau de incapacitate de plată a salariilor bugetarilor sau a pensiilor (cum prefigurează Marcel Ciolacu pentru România, în restul interviului acordat). Exemple notabile:
- [Franța](https://tradingeconomics.com/france/government-debt-to-gdp): datorie publică de 115% din PIB în 2020 (peste 87% în ultimii 10 ani);
- [Italia](https://tradingeconomics.com/italy/government-debt-to-gdp): datorie publică de 155% din PIB în 2020 (peste 100% în ultimii 10 ani, dacă exceptăm anul declanșării pandemiei);
- [Japonia](https://tradingeconomics.com/japan/government-debt-to-gdp): datorie publică de 266% în 2020 (peste 200% în ultimii 10 ani).

#### Ce datorie externă are România în 2021?
Raportul Ministerului Finanțelor pe luna [aprilie 2021](https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Raportprivinddatoriapublicaaprilie_2021.pdf) spune că "datoria publică calculată conform cu metodologia Uniunii Europene (Maastricht debt)" era de:
- **49.9% din PIB în aprilie 2021**;
- 47.3% din PIB în decembrie 2020 (valoare identică cu cea din tabelul de mai jos, pentru anul 2020).

Scopul (1) este adevărat.


#### Cum a variat datoria externă a României în ultimii 25 ani?
Din graficul de mai jos (sursa [tradingeconomics.com](https://tradingeconomics.com/romania/government-debt-to-gdp)) aflăm că România a avut cel mai mare grad de îndatorare (47.3% din PIB) în anul 2020 (raportat la perioada 1995-2020):


  

Deci în 2021 am atins un maximum istoric.
Scopul (2) este adevărat.

#### Este rău să ai o datorie publică (externă) foarte mare?
În scrisoarea de recomandare a Comisiei Europene trimisă României pe [2 iunie 2021](https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9433-2021-INIT/ro/pdf), privind încetarea situației de deficit public excesiv din România, este menționat la pagina 4 că:
> Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, se preconizează că datoria publică va crește la 49,7 % din PIB la sfârșitul anului 2021, la 52,7 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și la 59,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024, apropiindu-se astfel pentru prima dată de valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat.

Prin urmare, România este în grafic momentan la capitolul "previziuni UE pentru datoria externă a României raportată la PIB".

Mai mult, unele țări din [grupul G7](https://ro.wikipedia.org/wiki/G7) au datorii externe de peste 100% din PIB, au un nivel de trai superior celui din România și nu se află în prag de faliment sau de incapacitate de plată a salariilor bugetarilor sau a pensiilor (cum prefigurează Marcel Ciolacu pentru România, în restul interviului acordat). Exemple notabile:
- [Franța](https://tradingeconomics.com/france/government-debt-to-gdp): datorie publică de 115% din PIB în 2020 (peste 87% în ultimii 10 ani);

- [Japonia](https://tradingeconomics.com/japan/government-debt-to-gdp): datorie publică de 266% în 2020 (peste 200% în ultimii 10 ani).

Scopul (3) este deci fals, iar afirmația per total are o valoare de adevăr mixtă. Marile probleme economice ale României nu pleacă de la gradul de îndatorare externă al României.

#### Ce datorie externă are România în 2021?
Raportul Ministerului Finanțelor pe luna [aprilie 2021](https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Raportprivinddatoriapublicaaprilie_2021.pdf) spune că "datoria publică calculată conform cu metodologia Uniunii Europene (Maastricht debt)" era de:
- **49.9% din PIB în aprilie 2021**;
- 47.3% din PIB în decembrie 2020 (valoare identică cu cea din tabelul de mai jos, pentru anul 2020).

Scopul (1) este adevărat.


#### Cum a variat datoria externă a României în ultimii 25 ani?
Din graficul de mai jos (sursa [tradingeconomics.com](https://tradingeconomics.com/romania/government-debt-to-gdp)) aflăm că România a avut cel mai mare grad de îndatorare (47.3% din PIB) în anul 2020 (raportat la perioada 1995-2020):


  

Deci în 2021 am atins un maximum istoric.
Scopul (2) este adevărat.

#### Este rău să ai o datorie publică (externă) foarte mare?
În scrisoarea de recomandare a Comisiei Europene trimisă României pe [2 iunie 2021](https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9433-2021-INIT/ro/pdf), privind încetarea situației de deficit public excesiv din România, este menționat la pagina 4 că:
> Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, se preconizează că datoria publică va crește la 49,7 % din PIB la sfârșitul anului 2021, la 52,7 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și la 59,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024, apropiindu-se astfel pentru prima dată de valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat.

Prin urmare, România este în grafic momentan la capitolul "previziuni UE pentru datoria externă a României raportată la PIB".

Mai mult, unele țări din [grupul G7](https://ro.wikipedia.org/wiki/G7) au datorii externe de peste 100% din PIB, au un nivel de trai superior celui din România și nu se află în prag de faliment sau de incapacitate de plată a salariilor bugetarilor sau a pensiilor (cum prefigurează Marcel Ciolacu pentru România, în restul interviului acordat). Exemple notabile:
- [Franța](https://tradingeconomics.com/france/government-debt-to-gdp): datorie publică de 115% din PIB în 2020 (peste 87% în ultimii 10 ani);
- [Italia](https://tradingeconomics.com/italy/government-debt-to-gdp): datorie publică de 155% din PIB în 2020 (peste 100% în ultimii 10 ani, dacă exceptăm anul declanșării pandemiei)
- [Japonia](https://tradingeconomics.com/japan/government-debt-to-gdp): datorie publică de 266% în 2020 (peste 200% în ultimii 10 ani).