Customize your cookie preferences

We respect your right to privacy. You can choose not to allow some types of cookies. Your cookie preferences will apply across our website.

We use cookies on our site to enhance your user experience, provide personalized content, and analyze our traffic.

Marea problemă pleacă de la gradul de îndatorare [al României]: am ajuns la un maximum record de aproximativ 50%.

Marcel Ciolacu · 20 iulie 2021 · surse:

1
context

Afirmația a fost făcută de liderul PSD Marcel Ciolacu în cadrul unei emisiuni tv de la Antena 3. Declarația poate fi urmărită începând cu minutul 10:20 al înregistrării video.

de verificat
Verificăm (1) dacă datoria externă a României în 2021 este aproape 50% din PIB, (2) dacă datoria externă a României în 2021 reprezintă un maximum istoric și (3) dacă este un lucru rău ca o țară să aibă o datorie externă mare.
un răspuns
1

Ce datorie externă are România în 2021?insert_link

Raportul Ministerului Finanțelor pe luna aprilie 2021 spune că "datoria publică calculată conform cu metodologia Uniunii Europene (Maastricht debt)" era de:

  • 49.9% din PIB în aprilie 2021;
  • 47.3% din PIB în decembrie 2020 (valoare identică cu cea din tabelul de mai jos, pentru anul 2020).

Scopul (1) este adevărat.

Cum a variat datoria externă a României în ultimii 25 ani?insert_link

Din graficul de mai jos (sursa tradingeconomics.com) aflăm că România a avut cel mai mare grad de îndatorare (47.3% din PIB) în anul 2020 (raportat la perioada 1995-2020):

Datoria externă a României în ultimii 25 ani Deci în 2021 am atins un maximum istoric. Scopul (2) este adevărat.

Este rău să ai o datorie publică (externă) foarte mare?insert_link

În scrisoarea de recomandare a Comisiei Europene trimisă României pe 2 iunie 2021, privind încetarea situației de deficit public excesiv din România, este menționat la pagina 4 că:

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, se preconizează că datoria publică va crește la 49,7 % din PIB la sfârșitul anului 2021, la 52,7 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și la 59,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024, apropiindu-se astfel pentru prima dată de valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat.

Prin urmare, România este în grafic momentan la capitolul "previziuni UE pentru datoria externă a României raportată la PIB".

Mai mult, unele țări din grupul G7 au datorii externe de peste 100% din PIB, au un nivel de trai superior celui din România și nu se află în prag de faliment sau de incapacitate de plată a salariilor bugetarilor sau a pensiilor (cum prefigurează Marcel Ciolacu pentru România, în restul interviului acordat). Exemple notabile:

  • Franța: datorie publică de 115% din PIB în 2020 (peste 87% în ultimii 10 ani);
  • Italia: datorie publică de 155% din PIB în 2020 (peste 100% în ultimii 10 ani, dacă exceptăm anul declanșării pandemiei);
  • Japonia: datorie publică de 266% în 2020 (peste 200% în ultimii 10 ani).

Scopul (3) este deci fals, iar afirmația per total are o valoare de adevăr mixtă. Problemele economice ale unei țări nu pornesc de la gradul de îndatorare externă, ci de la deficitul bugetar.

gavel mixtă
×