Marea problemă pleacă de la gradul de îndatorare [al României]: am ajuns la un maximum record de aproximativ 50%.

Marcel Ciolacu · 20 iulie 2021 · surse:

1
context

Afirmația a fost făcută de liderul PSD Marcel Ciolacu în cadrul unei emisiuni tv de la Antena 3. Declarația poate fi urmărită începând cu minutul 10:20 al înregistrării video.

de verificat
Verificăm (1) dacă datoria externă a României în 2021 este aproape 50% din PIB, (2) dacă datoria externă a României în 2021 reprezintă un maximum istoric și (3) dacă este un lucru rău ca o țară să aibă o datorie externă mare.
un răspuns
1

Ce datorie externă are România în 2021?insert_link

Raportul Ministerului Finanțelor pe luna aprilie 2021 spune că "datoria publică calculată conform cu metodologia Uniunii Europene (Maastricht debt)" era de:

  • 49.9% din PIB în aprilie 2021;
  • 47.3% din PIB în decembrie 2020 (valoare identică cu cea din tabelul de mai jos, pentru anul 2020).

Scopul (1) este adevărat.

Cum a variat datoria externă a României în ultimii 25 ani?insert_link

Din graficul de mai jos (sursa tradingeconomics.com) aflăm că România a avut cel mai mare grad de îndatorare (47.3% din PIB) în anul 2020 (raportat la perioada 1995-2020):

Datoria externă a României în ultimii 25 ani

Deci în 2021 am atins un maximum istoric. Scopul (2) este adevărat.

Este rău să ai o datorie publică (externă) foarte mare?insert_link

În scrisoarea de recomandare a Comisiei Europene trimisă României pe 2 iunie 2021, privind încetarea situației de deficit public excesiv din România, este menționat la pagina 4 că:

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, se preconizează că datoria publică va crește la 49,7 % din PIB la sfârșitul anului 2021, la 52,7 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și la 59,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024, apropiindu-se astfel pentru prima dată de valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat.

Prin urmare, România este în grafic momentan la capitolul "previziuni UE pentru datoria externă a României raportată la PIB".

Mai mult, unele țări din grupul G7 au datorii externe de peste 100% din PIB, au un nivel de trai superior celui din România și nu se află în prag de faliment sau de incapacitate de plată a salariilor bugetarilor sau a pensiilor (cum prefigurează Marcel Ciolacu pentru România, în restul interviului acordat). Exemple notabile:

  • Franța: datorie publică de 115% din PIB în 2020 (peste 87% în ultimii 10 ani);
  • Italia: datorie publică de 155% din PIB în 2020 (peste 100% în ultimii 10 ani, dacă exceptăm anul declanșării pandemiei);
  • Japonia: datorie publică de 266% în 2020 (peste 200% în ultimii 10 ani).

Scopul (3) este deci fals, iar afirmația per total are o valoare de adevăr mixtă. Problemele economice ale unei țări nu pornesc de la gradul de îndatorare externă, ci de la deficitul bugetar.

gavel mixtă
ajutor pentru Markdown: CommonMarkGitHub Flavored