„ Astăzi, cele 8 mari orașe ale României produc 80% din PIB-ul național. Inegalitățile de dezvoltare s-au adâncit după aderarea la UE. În România (...) coeziunea n-a funcționat (a funcționat divergent). ”

1) Este adevărat că în 2024, 80% din PIB-ul României provine din doar 8 mari orașe?insert_link

Un membru din Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a declarat într-o conferință ținută pe 16 mai 2024 că:

(...) pe lângă capitala țării, există numeroase centre economice regionale - cum ar fi Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași sau Constanța, ce joacă un rol important în dezvoltare. Cei mai importanți șapte poli economici din România contribuie la mai mult de 50% din PIB-ul național. (...)

Al șaptelea pol economic este orașul Mioveni (județul Argeș), unde se fabrică autoturismele Dacia, conform unui articol Hotnews pe același subiect.

Un raport publicat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2024 spune că primele 9 județe ca PIB produs în 2023 au fost:

PIB-ul total pe economie în anul 2023 a fost de 1.583 miliarde de lei, conform documentului de mai sus. Primele 8 județe menționate în tabelul de mai sus au produs în total un PIB de 833,9 miliarde de lei, adică 52,66% din PIB-ul total pe economie.

Așadar, este adevărat că mai mult de jumătate din PIB-ul țării (52%) provine de la doar 8 județe (din 41 de județe, cât are România), respectiv 8 orașe mari (București, Cluj, Timișoara, Constanța, Iași, Brașov, Ploiești, Mioveni). Nu este adevărat însă că aceste orașe ar produce 80% din PIB-ul țării.

Prima propoziție din afirmația lui Geoană a fost foarte aproape de adevăr. Punctul 1) are deci verdictul "în general adevărat".

2) Este adevărat că inegalitățile de dezvoltare regională s-au adâncit în România după aderarea țării la UE?insert_link

Cel mai din urmă an pentru care am găsit PIB-urile pe județe este anul 2008, conform unui raport publicat de Comisia Națională de Prognoză în 2013.

Iată PIB-urile produse pe județe, în anii 2023 și 2008:

Iată PIB-urile produse pe județe în anul 2008, sortate crescător:

Iată PIB-urile produse pe județe în anul 2023, sortate crescător:

Din tabelele de mai sus se observă că:

• cele mai bogate 7 județe din țară (ca PIB produs) erau aceleași și în 2008 și în 2023 (București, Cluj, Timiș, Constanța, Prahova, Iași, Brașov);
• cele mai sărace 8 județe din țară (ca PIB produs) erau aceleași și în 2008 și în 2023 (Giurgiu, Covasna, Tulcea, Mehedinți, Sălaj, Călărași, Ialomița, Vaslui);
• cel mai bogat județ din țară producea de 33 de ori mai mult PIB decât cel mai sărac județ din țară în 2008 (București versus Giurgiu); această diferență s-a accentuat în 2023 (ordinul de mărime a devenit 39 în loc de 33).

Așadar, este adevărat că inegalitățile de dezvoltare regională s-au adâncit în România după aderarea țării la UE. Punctul 2) are verdictul "adevărat".

3) Este adevărat că politica de coeziune a UE nu a funcționat în România?insert_link

Potrivit Comisiei Europene, politica de coeziune teritorială a UE are ca scop principal să reducă diferențele de dezvoltare dintre regiunile unei țări UE (sau dintre diferite regiuni ale UE), cu accent pe regiunile cel mai puțin dezvoltate:

Coeziunea teritorială urmărește, în special, reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, cu accent pe regiunile cel mai puțin dezvoltate.

Dintre regiunile în cauză, o atenție deosebită trebuie acordată zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială și regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase.

De menționat totuși că politica de coeziune teritorială a UE nu ajută doar regiunile mai sărace ale unei țări membre UE, ci toate țările UE care sunt eligibile pentru Fondul de coeziune: este vorba de țările membre cu un venit național brut pe cap de locuitor sub 90% din media UE.

Din tabelele de la punctul 2) se observă că:

• exceptând Bucureștiul și extra-regiunile, PIB-urile pe județe în 2008 se puteau grupa pe 4 mărimi (4 nuanțe de galben): foarte mici, mici, medii, mari;
• exceptând Bucureștiul și extra-regiunile, PIB-urile pe județe în 2023 se puteau grupa pe doar 3 mărimi (3 nuanțe de galben): medii, mari, foarte mari; acest lucru demonstrează că s-au redus un pic diferențele dintre nivelurile de dezvoltare ale județelor, în 2023 față de 2008;
• capitala era de 10 ori mai bogată decât media județelor (ca PIB-uri) și în 2023 și în 2008;
• capitala a rămas cel mai bogat județ din țară în 2023, la fel ca în 2008;
• cele mai bogate 7 județe din țară (ca PIB produs) erau aceleași și în 2008 și în 2023;
• cele mai sărace 8 județe din țară (ca PIB produs) erau aceleași și în 2008 și în 2023.

Este clar că politica de coeziune teritorială a UE nu a funcționat bine în România, deoarece diferențele dintre regiunile bogate și regiunile sărace ale țării au rămas în mare parte aceleași, după 16 ani de la aderarea României la UE.

Lectură suplimentară: Al nouălea raport de coeziune economică, socială și teritorială, publicat de Comisia Europeană în martie 2024, conține multe exemple care arată de ce România se numără încă printre țările mai puțin dezvoltate din UE (căutarea automată în document se face cu CTRL+F, apoi tastați cuvântul "România" în cutia de căutare apărută în colțul din dreapta-sus al paginii).

Punctul 3) este deci "în general adevărat".

Concluzieinsert_link

Cu un punct "adevărat" și alte două puncte "în general adevărate", afirmația primește verdictul "în general adevărată".