„ Pentru infrastructura rutieră avem în pregătire proiecte ample de fluidizare: transformarea Bulevardului Unirii în zonă pietonală la suprafață, cu trecerea circulației rutiere complet în subteran. ”

1) Mutarea circulației rutiere de pe bulevardul Unirii complet în subteraninsert_link

Pe site-ul Primăriei Sectorului 3, la pagina Proiecte de infrastructură, nu am găsit menționat vreun proiect de mutare complet în subteran a circulației rutiere de pe bulevardul Unirii:

• nici la pagina Proiecte de infrastructură realizate de Primăria Sectorului 3;
• nici la pagina Proiecte de infrastructură blocate de Primarul General și Primăria Generală.

Reamintim că bulevardul Unirii din București este unul dintre cele mai mari bulevarde din Capitală:

• are o lungime de aproximativ 2,8 km, conform măsurătorilor de pe Google Maps (măsurând de la Piața Constituției până la Piața Alba Iulia):

  

• are 2 sensuri a câte 3 benzi de circulație, atât pe segmentul de la Piața Constituției până la Piața Unirii, cât și pe segmentul de la Piața Unirii până la Piața Alba Iulia:

  

• are o lățime de aproximativ 9,4 m pe fiecare sens carosabil (conform măsurătorilor de pe Google Maps):

  

• se intersectează cu 3 bulevarde, 4 străzi și 3 piețe publice mari:

  

Un proiect de o asemenea anvergură sigur ar fi fost menționat pe site-ul primăriei, dacă ar fi fost realizat. Scopul 1) este deci neîndeplinit.

2) Transformarea bulevardului Unirii în zonă pietonalăinsert_link

Fără mutarea circulației rutiere de pe bulevardul Unirii, complet în subteran, zonele pietonale de pe bulevardul Unirii nu se pot extinde. Ele sunt oricum mai late decât majoritatea zonelor pietonale de pe alte bulevarde din București:

Când a dispus construirea bulevardului Unirii în anii '80, dictatorul Nicolae Ceaușescu și-a dorit ca acest bulevard să depăşească în dimensiuni artera pariziană Champs-Élysées (conform Wikipedia).

Scopul 2) este și el neîndeplinit.

Concluzieinsert_link

Cu ambele scopuri neîndeplinite, această promisiune este deci "încălcată".