Conform unui raport publicat în 2023 de Institutul Național de Statistică (INS), iată contitățile de importuri și producție pentru cele mai importante categorii de alimente, în anul 2022:
resursa |
import (mii tone) |
producție (mii tone) |
procentul de import, din consum (consum=import+producție) |
Cereale și produse din cereale |
3.528 |
18.643 |
15% |
Cartofi |
643 |
1.346 |
32% |
Leguminoase boabe |
41 |
119 |
25% |
Legume și produse din legume |
849 |
2.248 |
27% |
Pepeni |
52 |
178 |
22% |
Fructe și produse din fructe |
1.352 |
2.292 |
37% |
Zahăr și produse din zahăr |
470 |
176* |
69% |
Carne și produse din carne |
629 |
1.002 |
38% |
Pește și produse din pește |
116 |
17 |
87% |
Grăsimi vegetale și animale |
223 |
443 |
33% |
TOTAL |
7.903 |
26.464 |
22,9% |
*producția de zahăr din sfeclă, fără producția obținută din zahăr brut din import, vezi pagina 10 din raport.
Deci până acum, circa 23% din alimentele consumate în România în 2022 erau din import.
Verificăm și pentru alimentele care nu se măsoară în mii de tone (vezi pagina 11 pentru lactate și pagina 12 pentru ouă, în același raport INS):
resursa |
import |
producție |
procentul de import, din consum (consum=import+producție) |
Lapte și produse din lapte |
13.246 mii hl |
51.284 mii hl |
20% |
Ouă |
479 mii bucăți |
6.005 mii bucăți |
7% |
În toate cazurile de mai sus, procentul de alimente importate nu a depășit 23%.
Estimarea lui Călin Georgescu, cum că peste 90% din alimentele consumate ar proveni din import, este falsă.