Procentul vindecărilor de Covid este de 99,997% în grupa de vîrstă 0-19 ani, 99,98% în grupa 20-49 de ani, 99,50% în grupa 50-69 de ani și 94,60% începînd cu 70 de ani.

Diana Șoșoacă · 30 septembrie 2021 · sources:

1
context

Diana Șoșoacă a distribuit o imagine cu aceste numere pe pagina sa de Facebook:

În loc să panicăm oamenii cu numărul de testați pozitiv și numărul de morți, ar trebui transmis procentul vindecărilor:

  • 0-19 ani: 99,997%;
  • 20-49 ani: 99,98%;
  • 50-69 ani: 99,50%;
  • peste 70 ani: 94,60%.

Asta deja sună altfel, este dătător de speranță și nu crează (sic!) panică. Știrile fataliste (sic!) provoacă panică și îmbolnăvesc psihic omul!

to verify
Verificăm cît de aproape de adevăr sînt aceste valori în cazul României.
one answer
1

Încep prin a semnala că folosirea ratei de vindecare în locul mortalității este o greșeală de logică. Este adevărat că un pacient ori se vindecă, ori moare (deși long COVID merită o discuție în sine). Așadar, s-ar părea că enunțarea ratei de vindecare (să zicem 99%) sau a mortalității (să zicem 1%) prezintă aceeași informație. Dar, pe acest principiu, pot spune: Luna trecută am avut 27 de zile în care nu am urinat în pat! Este acesta cu adevărat un procent „dătător de speranță”? Pare mai mult o scamatorie pentru distragerea atenției.

De aceea, pentru restul răspunsului voi folosi mortalitatea prin scădere din 100%. Datele Dianei Șoșoacă devin:

  • 0,003% pentru 0-19 ani;
  • 0,02% pentru 20-49 de ani;
  • 0,5% pentru 50-69 de ani;
  • 5,4% pentru ≥ 70 de ani.

Acum voi verifica aceste cifre. Distribuția pe grupe de vîrstă a cazurilor este disponibilă pe site-ul oficial datelazi.ro (secțiunea „Cazuri după vîrstă”). Pentru distribuția pe grupe de vîrstă a deceselor nu am putut găsi date oficiale într-o formă ușor de procesat. Totuși, pe site-ul oficial al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile am găsit un raport cumulativ pînă la 29 septembrie 2021:

Din acest raport, măsurînd înălțimile coloanelor, putem estima cifrele de mai jos. Remarc că aceste date nu sînt perfecte. De exemplu, ele nu menționează niciun deces sub 20 de ani, probabil fiindcă înălțimile coloanelor corespunzătoare sînt sub limita de vizibilitate. Totuși, datele au o precizie suficientă pentru a calcula mortalitatea.

grupa procent din cazuri cazuri procent din decese decese
0-9 ani 2,80% 33.539 0,00% 0
10-19 ani 3,80% 45.536 0,00% 0
20-29 de ani 8,28% 99.389 0,27% 100
30-39 de ani 14,36% 172.329 1,00% 365
40-49 de ani 23,42% 280.990 3,54% 1.289
50-59 de ani 20,55% 246.496 9,35% 3.409
60-69 de ani 13,55% 162.650 25,06% 9.134
70-79 de ani 7,83% 93.936 33,04% 12.042
≥ 80 de ani 5,41% 64.896 27,74% 10.111
total 100% 1.199.761 100% 36.450

Acum putem calcula mortalitatea raportînd numărul de decese la numărul de cazuri:

  • grupa 20-49 de ani: 1.754 decese / 552.708 cazuri = 0,32% mortalitate;
  • grupa 50-69 de ani: 12.543 decese / 409.146 cazuri = 3,07% mortalitate;
  • grupa ≥ 70 de ani: 22.153 decese / 158.832 cazuri = 13,95% (!!) mortalitate.

Aceste valori ale mortalității sînt de 16, de 6 și respectiv de 2,6 ori mai mari decît valorile prezentate de Diana Șoșoacă. Afirmația este falsă.

gavel false
Markdown help: CommonMarkGitHub Flavored