Pe 4 aprilie 2021, Daniel Funeriu a fost invitatul emisiunii tv "În fața ta" (Digi 24), în cadrul căreia a discutat despre problemele sistemului public de educație din România, în perioada pandemiei. La minutul 04:10 din înregistrarea video a acestei emisiuni poate fi urmărită afirmația sa de mai sus.
Comisia Europeană publică anual raportul Organizarea Anului Școlar în Europa. Rapoartele pentru ultimii cinci ani sînt:
Includem aici PDF-urile pentru primii doi ani.
| 2016/17 | 2017/18 |
|---|---|
| img src="attachment/30/200.jpg" alt="raport 2016/17"> | img src="attachment/29/200.jpg" alt="raport 2017/18"> |
Vom presupune că afirmația lui Daniel Funeriu se referă la țările Uniunii Europene, nu la cele din Europa geografică. Vom calcula media lungimilor anilor școlari la clasele 1-12, întrucît ele pot diferi.
Afirmația lui Daniel Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Într-o Uniune de 28 de state (27 după Brexit), România s-a clasat, în anii recenți, ocazional ultima și mereu între ultimele cinci țări ca lungime a anului școlar.
Nu avem date pentru ultimii 12 ani, de aceea vom folosi mediile valorilor din ultimii 5 ani.
În România, lungimea medie a anului școlar, în ultimii 5 ani, a fost de 169,13 zile. În Germania a fost de 191,80 zile. Precizăm că datele pentru Germania pentru anii 2016/17 și 2017/18 indică o variație în funcție de clasă, fără detalii; de aceea, am folosit în calcule media dintre minimul și maximul indicat în grafic.
Aceasta înseamnă că un elev român petrece 169,13 × 12 = 2.030 de zile la școală în cei 12 ani de studiu, iar un elev german 191,80 × 12 = 2.302 zile. Diferența de 272 de zile echivalează cu 1,6 ani școlari românești (272/169,13).
Din nou, afirmația lui Dan Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Diferența între România și Germania ca număr de zile pe băncile școlii este de ordinul anilor.
