„ USR a depus o lege care instaurează cenzura pe internet. ”

Proiectul de lege la care se referă Dan Tănasă este L96/2025, intitulat "Propunere legislativă privind limitarea propagării prin platforme online foarte mari, a conținutului ilegal, care incită la ură, sau care pe teme majore de interes național, manipulează prin utilizarea malitioasă a tehnologiei, cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice", conform informațiilor de pe portalul Senatului României.

Acest proiect de lege a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe data de 5 martie 2025, și are ca inițiatori 19 senatori/deputați USR, 3 deputați PNL și un deputat FCER (minorități). Deci nu este un proiect exclusiv al USR-ului.

Pe 17 iunie 2025, proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților sub nr. PLX 200/2025. Proiectul nu a devenit încă lege, întrucât nu figurează în lista cu Legi promulgate în 2025, de pe portalul Camerei Deputaților.

Textul inițial al proiectului de lege se găsește în documentul intitulat "Forma inițiatorului", publicat pe pagina online dedicată de pe senat.ro; e vorba de un document PDF de doar două pagini, pe care îl redăm mai jos pentru a-l putea analiza mai ușor:

Articolul 1 din proiectul de lege spune că legea se aplică doar pentru "platforme online foarte mari", deci nu pentru tot "internetul" (cum susține Dan Tănasă). De exemplu, blogurile personale nu sunt afectate de această lege:

Art.1 Prezenta lege reglementează propagarea prin platforme online foarte mari a oricărui conținut ilegal, sau care incită la ură, xenofobie, antisemitism, sau care, pe teme majore de interes național, manipulează prin utilizarea malițioasă a tehnologiei, cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice.

Articolul 2 din proiectul de lege clarifică termenii folosiți în Articolul 1, pe care noi îi vom marca cu bold în citatul de mai jos:

Art. 2 În înțelesul prezentei legi termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) platforma online foarte mare - are înțelesul art. 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale)

b) rețele sociale - serviciu al unei platforme online din categoria celor definite la lit. a) care permite utilizatorilor să creeze și/sau să distribuie conținut către alți utilizatori;

c) furnizor de rețele sociale - o entitate care oferă și operează o platformă online din categoria celor prevăzute la lit. a) ce permite utilizatorilor să creeze profiluri, să interacționeze și să distribuie conținut digital;

d) conținut ilegal- are înțelesul art. 3, litera (h) din Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022;

e) conținut cu potențial periculos - are înțelesul oricărui tip de conținut care instigă la ură și violență, dezinformează periculos, manipulează informații, induce în eroare pe teme majore de interes național;

f) utilizarea malițioasă a tehnologiei - acțiunea intenționată de inducere în eroare, cu scopul de a crea dezinformare și/sau haos informațional prin manipularea comportamentului uman și/sau exploatarea vulnerabilităților cu privire la subiecte de interes major;

g) sistem de inteligență artificială - are înțelesul art. 3, alin. 1 din Regulamentul UE 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024.

Definiția pentru "platformă online foarte mare", conform Articolului 33 din Regulamentul (UE) 2022/2065 se găsește la paginile 63-64 din regulamentul citat (documentul în limba română, în format PDF):

(1) Prezenta secțiune se aplică platformelor online și motoarelor de căutare online care au un număr mediu lunar de destinatari activi ai serviciilor în Uniune mai mare sau egal cu 45 de milioane și care sunt desemnate drept platforme online foarte mari sau motoare de căutare online foarte mari în conformitate cu alineatul (4). (...)

Definiția pentru "conținut ilegal", conform Articolului 3 litera (h) din Regulamentul (UE) 2022/2065 se găsește la pagina 42 din regulamentul citat (documentul în limba română, în format PDF):

(h) „conținut ilegal” înseamnă orice informație care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv;

Articolul 3 din proiectul de lege spune că este datoria furnizorilor de rețele sociale ca orice "conținut cu potențial periculos" publicat de utilizatorii din România să fie propagat pe platforma online către cel mult 150 de utilizatori:

Art. 3. Pentru conturile utilizatorilor cu activitate sau locație declarate în România, furnizorii de rețele sociale au obligația să își adapteze algoritmii de propagare a conținutului astfel încât conținutul prevăzut de art. 2, lit. e) să nu fie transmis prin intermediul platformei online către un număr mai mare de 150 de utilizatori.

Articolul 4 din proiectul de lege spune că furnizorilor de rețele sociale le este interzis să "promoveze" orice "conținut cu potențial periculos" publicat de utilizatorii din România:

Art. 4 Pentru tipul de conținut de la art. 2, lit. e) asociat conturilor utilizatorilor cu activitate sau locație declarate în România, furnizorilor de rețele sociale le este interzis să întreprindă orice acțiune promovare.

Proiectul de lege nu spune ce înseamnă "acțiuni de promovare" pentru un conținut anume, dar conform Articolului 3 litera (r) și (s) din Regulamentul (UE) 2022/2065 avem următoarele definiții, vezi pagina 43 din regulamentul citat (documentul în limba română, în format PDF):

(r) „comunicare cu caracter publicitar” înseamnă informațiile menite să promoveze mesajul unei persoane juridice sau fizice, indiferent dacă promovarea se realizează în scop comercial sau necomercial, și prezentate de o platformă online pe interfața sa online contra unei remunerații, cu scopul specific de a promova informațiile respective;

(s) „sistem de recomandare” înseamnă un sistem complet sau parțial automatizat utilizat de o platformă online pentru a sugera în interfața sa online informații specifice destinatarilor serviciului sau pentru a prioritiza informațiile respective, inclusiv ca urmare a unei căutări inițiate de destinatarul serviciului sau a stabilirii în alt mod a ordinii sau a vizibilității relative a informațiilor afișate;

Cu alte cuvinte, furnizorii de rețele sociale pot promova un conținut anume, pe rețeaua socială respectivă, fie intenționat printr-o campanie publicitară activă, fie neintenționat (automat) prin recomandări făcute utilizatorilor de pe acea rețea socială.

Articolul 5 din proiectul de lege spune că furnizorii de rețele sociale sunt obligați să analizeze și să clasifice automat conținutul publicat de utilizatorii din România și să elimine în 15 minute de la publicare orice conținut detectat ca "conținut ilegal":

Art. 5 Pentru conturile utilizatorilor cu activitate sau locație declarate în România, furnizorii de rețele sociale au obligația să își adapteze algoritmii de propagare a conținutului astfel încât conținutul prevăzut la art. 2, lit. d) să fie eliminat după 15 minute de la publicare, interval de carantină în care algoritmii platformei în cauză analizează și clasifică tipul de conținut.

Cerința de mai sus este total nerealistă din punct de vedere tehnic, din cel puțin 4 motive:

• este prea puțin timp acordat pentru analizarea conținutului;
• unii utilizatori publică mai mult conținut video decât conținut text, iar conținutul video este mai greu de analizat automat decât cel text;
• cantitatea de conținut publicat, care trebuie analizat, este foarte mare; în România sunt 13 milioane de utilizatori activi pe rețelele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok, LinkedIn, X etc), conform statisticilor publicate de DataReportal pe 3 martie 2025;
  • dacă numai 1% dintre aceștia ar publica simultan un conținut de tip video/text (cu ocazia unui eveniment politic major, de exemplu), atunci am avea de analizat/ moderat 130.000 de conținuturi video/text într-un interval de 15 minute - lucru imposibil de realizat cu moderatori umani, ceea ce înseamnă că o mare parte din analizare/ moderare ar trebui delegată sistemelor automate de calcul de tipul Inteligență Artificială (AI);
• Inteligența Artificială (AI) nu este pe deplin fiabilă pentru moderarea conținutului în sine, deoarece îi lipsește o înțelegere contextuală similară cu cea umană a nuanțelor, sarcasmului și contextului cultural, conform GoogleSearch.

Articolul 6 din proiectul de lege (ultimul articol) spune ce sancțiuni sunt aplicate furnizorilor de rețele sociale în cazul în care un anumit procent din sesizările făcute pentru încălcarea acestei legi sunt legitime:

Art. 6 În situația în care după 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, procentul sesizărilor cu referire la situațiile prevăzute de art. 2, lit. d) și e), verificate individual de către instituțiile statului cu responsabilități în domeniu și confirmate ca fiind îndreptățite este mai mare de 30% din totalul acestora, furnizorul de rețele sociale în cauză va fi sancționat cu amendă contravențională în valoare de 1% din cifra de afaceri.

Nu este clar unde se depun sesizările pentru încălcarea acestei viitoare legi, sau cine sunt "instituțiile statului cu responsabilități în domeniu".

Concluzie

Este adevărat că USR a depus un proiect de lege care ar cenzura anumite tipuri de conținut publicat pe rețelele sociale. Nu este adevărat că proiectul de lege al USR ar afecta tot internetul (din România). Afirmația este deci mixtă.