„ Comisia Europeană este condusă de minți bolnave. Ei ne-au adus inflație, sărăcie, o pandemie inventată. ”

1) Este de vină Comisia Europeană pentru inflația din România?insert_link

Conform BNR (Banca Națională a României):

Inflația reprezintă o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor care se manifestă de-a lungul unei perioade de timp.

Indicele prețurilor de consum (IPC) este cel mai răspândit mod de măsurare a inflației. IPC este calculat de Institutul Național de Statistică pentru un coș de bunuri și servicii, care reflectă obiceiurile de consum reprezentative pentru populație. Fiecare bun sau serviciu are o pondere specifică în acest coș de consum.

De exemplu, dacă în aceeași perioadă a anului trecut, prețul total al bunurilor și serviciilor folosite pentru calculul IPC a fost de 100 de lei, iar anul acesta prețul este de 110 lei, înseamnă că rata inflației este de 10% (prețurile au crescut cu 10% pe durata unui an).

Conform unui articol publicat de BRD (Banca Română pentru Dezvoltare), inflația apare în general din 3 cauze:

• inflație prin monedă, când sunt tipăriți bani în exces, sau când oamenii și firmele se pot împrumuta ușor și ieftin;
• inflație prin cerere, când cererea este mai mare decât oferta de bunuri și servicii;
• inflație prin ofertă, când oferta de bunuri și servicii este restricționată, sau costurile de producție pentru bunuri și servicii cresc.

În particular, inflația a crescut mult în România în ultimii 4 ani din cauza unor evenimente importante survenite pe plan internațional:

• pandemia de COVID-19, care a perturbat economia mondială;
• războiul din Ucraina, care a întrerupt anumite lanțuri de aprovizionare (din cauza sancțiunilor impuse Rusiei) și a accelerat o criză energetică globală.

Așadar, Comisia Europeană nu este de vină pentru inflația mare din România. Punctul 1) este demonstrat fals.

2) Este de vină Comisia Europeană pentru sărăcia din România?insert_link

În noiembrie 2016, consilierul prezidențial Leonard Orban a declarat că România a contribuit la bugetul UE cu 13 miliarde de euro în cei aproape 10 ani de la aderarea la UE, dar a primit fonduri europene de 39 de miliarde de euro în același interval de timp.

În ianuarie 2024, ministrul Economiei, Ștefan Radu Oprea, a declarat că România a primit fonduri europene în valoare de 89,4 miliarde de euro, de la data aderării la UE. Soldul net, adică sumele primite de la UE minus contribuțiile României la bugetul UE, a depășit 60 de miliarde de euro (în 17 ani).

Mai mult, în România PIB-ul pe cap de locuitor a crescut constant din 2012 până în 2023 (dublându-se în această perioadă), conform Eurostat:

Este adevărat că România încă se numără printre țările sărace din UE. Dar cauzele sunt multiple, mai vechi și mai noi:

• colectivizarea din timpul regimului comunist (sursele 1 și 2), care a afectat grav și pe termen lung nivelul de trai al țăranilor; în 1990, aproape jumătate din populația României trăia în mediul rural (45,7% mai exact, sursa 3);
• obligația României de a plăti despăgubiri de război către Uniunea Sovietică, în timpul regimului comunist (sursa 1 și 4);
• după 1990, sistemele sociale și beneficiile salariale defectuoase din România (sursa 5);
• rasismul, principala cauză a sărăciei în rândul romilor din România (sursa 5);
• începând cu 2020, deficitul bugetar de peste 3% din PIB (limita acceptată conform principiilor UE), atins înaintea pandemiei (sursa 6);
• corupția: legătura dintre corupție și sărăcie este demonstrată de mulți ani (sursa 7), iar România a fost cotată în 2023 cu un scor al corupției de 46/100 (0 fiind nivelul cel mai corupt, 100 fiind nivelul cel mai curat, sursa 8).

Așadar, Comisia Europeană nu este de vină pentru sărăcia din România. Punctul 2) este demonstrat fals.

Surse:

1. articol The Borgen Project despre Sărăcia în România, din 23 iulie 2017
2. articol Wikipedia: Colectivizarea în România
3. Institutul Național de Statistică: Serii istorice de date privind populația României 1860 - 2020
4. articol Wikipedia: Ocupația sovietică a României: SovRom-urile
5. articol The Borgen Project despre Cauzele sărăciei în România, din 26 iulie 2017
6. Ministerul Finanțelor: Programul de convergență pe 2021-2024
7. raport Transparency International pe tema Interacțiunea dintre corupție, sărăcie și insecuritatea alimentară, din ianuarie 2024
8. locul României în clasamentulTransparency International pentru Indicele de percepție a corupției 2023

3) Este de vină Comisia Europeană pentru pandemia de COVID-19?insert_link

Bineînțeles că nu. Primul focar de COVID-19 a apărut în orașul Wuhan din provincia Hubei, China, în decembrie 2019.

Primele cazuri de COVID-19 au apărut în Europa abia pe 24 ianuarie 2024 (în Franța), toate fiind la persoane care călătoriseră recent în Wuhan.

Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, principalele scenarii posibile pentru apariția virusului SARS-CoV-2 erau toate legate de orașe/regiuni din China (conform World Health Organisation):

1. transmiterea zoonotică directă (de la animal la om);
2. introducerea printr-o gazdă intermediară urmată de transmitere zoonotică;
3. introducerea prin lanțul criogenic/trofic;
4. introducerea printr-un incident de laborator biologic.

Scenariul nr. 1 de mai sus a rămas cel mai probabil până în ziua de azi.

Punctul 3) este fals.

Concluzieinsert_link

Cu toate cele 3 puncte false, afirmația primește verdictul "falsă".