„ Cea mai importantă treabă pe care au făcut-o colegii mei de la USR este un plan pe care nu-l are nicio altă țară din Uniunea Europeană, și anume PNRR-ul. (...) PNRR-ul nostru e cel mai revoluționar proiect din UE. ”

Comisia Europeană publică periodic informații despre stadiul de implementare al proiectelor PNRR pentru toate cele 27 de țări membre UE, pe portalul acesta (portal de tip tablou de bord, în engleză scoreboard).

Toate țările UE au proiecte PNRR care se bazează pe 6 direcții de dezvoltare ("piloni", în terminologia UE), conform descrierii publicate de Comisia Europeană:

1. Tranziția verde, care include:
   • Eficiența energetică în clădiri
   • Mobilitate sustenabilă
   • Energie curată
2. Transformare digitală, care include:
   • Conectivitate
   • Educație și abilități digitale
   • Servicii publice digitale
3. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă, care include:
   • Industrii creative și culturale
   • Cercetare și Inovare
   • Suport pentru IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii)
4. Coeziune socială și teritorială, care include:
   • Egalitate
   • Învățarea și abilitățile adulților
   • Protecție socială
   • Sprijin pentru ocuparea forței de muncă și crearea de locuri de muncă
5. Sănătate, reziliență economică, socială și instituțională, care include:
   • Modernizarea administrației publice și prestarea serviciilor publice
   • Anticorupție și antifraudă
   • Statul de drept
   • Sănătate
6. Politici pentru noua generație, care include:
   • Educație.

Iată mai jos 6 comparații între diverse țări UE, pentru următoarele puncte din PNRR:

• Mobilitate sustenabilă (transporturi ecologice);
• Servicii publice digitale;
• Suport pentru IMM-uri;
• Protecție socială;
• Anticorupție și antifraudă;
• Educație.

Pentru pilonul "Tranziția verde", două țări UE (din 27) au dedicat cel puțin 5 componente din PNRR pentru Mobilitate sustenabilă, la fel ca România, conform unei analize publicate de Comisia Europeană în aprilie 2024:

1. Austria: 4 componente
2. Belgia: 4 componente
3. Bulgaria: o componentă
4. Croația: 2 componente
5. Cipru: o componentă
6. Cehia: 4 componente
7. Danemarca: o componentă
8. Estonia: o componentă
9. Finlanda: 2 componente
10. Franța: o componentă
11. Germania: 2 componente
12. Grecia: 3 componente
13. Ungaria: 2 componente
14. Italia: 7 componente
15. Irlanda: o componentă
16. Letonia: 2 componente
17. Lituania: 2 componente
18. Luxemburg: o componentă
19. Malta: o componentă
20. Olanda: 2 componente
21. Polonia: 4 componente
22. Portugalia: 5 componente
23. România: 5 componente
24. Slovacia: 3 componente
25. Spania: 3 componente
26. Slovenia: 2 componente
27. Suedia: o componentă.

Pentru pilonul "Transformare digitală", 8 țări UE (din 22 analizate) au dedicat cel puțin 4 componente din PNRR pentru Servicii publice digitale, la fel ca România, conform unei analize publicate de Comisia Europeană în decembrie 2021:

1. Austria: 3 componente
2. Belgia: 7 componente
3. Croația: 3 componente
4. Cipru: 9 componente
5. Cehia: 4 componente
6. Danemarca: o componentă
7. Estonia: 2 componente
8. Finlanda: 6 componente
9. Franța: 2 componente
10. Germania: 4 componente
11. Grecia: 3 componente
12. Irlanda: o componentă
13. Italia: o componentă
14. Letonia: 2 componente
15. Lituania: o componentă
16. Luxemburg: 2 componente
17. Malta: 3 componente
18. Portugalia: 7 componente
19. România: 4 componente
20. Spania: 4 componente
21. Slovacia: 7 componente
22. Slovenia: 2 componente.

Pentru pilonul "Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă", 22 țări UE (din 27) au dedicat cel puțin 3 componente din PNRR pentru Suport pentru IMM-uri, la fel ca România, conform unei analize publicate de Comisia Europeană în aprilie 2024:

1. Austria: 3 componente
2. Belgia: măsuri în multiple componente
3. Bulgaria: 2 componente
4. Croația: 2 componente
5. Cipru: 4 componente
6. Cehia: 14 componente
7. Danemarca: 4 componente
8. Estonia: 3 componente
9. Finlanda: cel puțin 3 componente
10. Franța: 7 componente
11. Germania: 5 componente
12. Grecia: 8 componente
13. Ungaria: 6 componente
14. Irlanda: 3 componente
15. Italia: 5 componente
16. Letonia: 4 componente
17. Lituania: 5 componente
18. Luxemburg: 3 componente
19. Malta: 3 componente
20. Olanda: 4 componente
21. Polonia: măsuri în multiple componente
22. Portugalia: 3 componente
23. România: 3 componente
24. Slovacia: 5 componente
25. Slovenia: 3 componente
26. Spania: 2 componente
27. Suedia: o componentă.

Pentru pilonul "Coeziune socială și teritorială", 5 țări UE (din 22 analizate) au dedicat cel puțin 6 componente din PNRR pentru Protecție socială, la fel ca România, conform unei analize publicate de Comisia Europeană în aprilie 2022:

1. Austria: 3 componente
2. Belgia: 2 componente
3. Croația: 6 componente
4. Cipru: o componentă
5. Cehia: 2 componente
6. Danemarca: o componentă
7. Estonia: o componentă
8. Finlanda: 2 componente
9. Franța: 2 componente
10. Germania: o componentă
11. Grecia: 6 componente
12. Irlanda: o componentă
13. Italia: 6 componente
14. Letonia: 2 componente
15. Lituania: 4 componente
16. Luxemburg: -
17. Malta: o componentă
18. Portugalia: 4 componente
19. România: 6 componente
20. Slovacia: 7 componente
21. Slovenia: 4 componente
22. Spania: 8 componente.

Pentru pilonul "Sănătate, reziliență economică, socială și instituțională", 7 țări UE (din 17 analizate) au dedicat cel puțin două componente din PNRR pentru Anticorupție și antifraudă, la fel ca România, conform unei analize publicate de Comisia Europeană în aprilie 2022:

1. Belgia: 2 componente
2. Croația: 4 componente
3. Cehia: o componentă
4. Cipru: o componentă
5. Estonia: o componentă
6. Grecia: o componentă
7. Finlanda: 2 componente
8. Franța: o componentă
9. Irlanda: 2 componente
10. Italia: 2 componente
11. Letonia: o componentă
12. Lituania: o componentă
13. Luxemburg: 2 componente
14. Malta: o componentă
15. România: 2 componente
16. Slovacia: o componentă
17. Spania: 3 componente.

Pentru pilonul "Politici pentru noua generație", 15 țări UE (din 22 analizate) au dedicat cel puțin două componente din PNRR pentru Educație, în timp ce România a dedidat doar una, conform unei analize publicate de Comisia Europeană în decembrie 2021:

1. Austria: 2 componente
2. Belgia: 2 componente
3. Cipru: 2 componente
4. Cehia: 3 componente
5. Danemarca: -
6. Germania: 2 componente
7. Estonia: -
8. Finlanda: o componentă
9. Grecia: 2 componente
10. Croația: o componentă
11. Spania: 2 componente
12. Irlanda: 2 componente
13. Franța: 3 componente
14. Italia: 2 componente
15. Luxemburg: -
16. Letonia: 3 componente
17. Malta: o componentă
18. Portugalia: 2 componente
19. Lituania: 2 componente
20. România: o componentă
21. Slovacia: 5 componente
22. Slovenia: 2 componente.

Concluzie:

Am arătat că toate țările UE folosesc același tipar pentru împărțirea reformelor și a investițiilor din PNRR pe direcții de dezvoltare (6 piloni a câte 1-4 puncte fiecare).

Am arătat că diferite țări UE au dedicat (cel puțin) același număr de componente PNRR ca și România, unor anumite subiecte cu impact mare în dezvoltarea și creșterea economică a unei țări (cum ar fi transporturile ecologice, educația etc). Deși comparațiile de mai sus sunt pur cantitative, ele demonstrează cât de mult au mers în adâncime pe acele subiecte unele țări, comparat cu România.

Afirmația Elenei Lasconi, cum că PNRR-ul României ar fi cel mai revoluționar proiect de tip PNRR din toate țările UE, nu se justifică. Verdictul afirmației este "falsă".