Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în mandatul [meu] nu are nicio legătură cu vreo paternitate asupra articolului de lege [privind interceptarea comunicațiilor].


1
context

Proiectul de lege PL-x 428/2021 intenționează să transpună în legislație națională Directiva UE 2018/1972 a Parlamentului European, care instituie Codul european al comunicațiilor electronice.

Proiectul de lege adaugă articolul 10² (vezi pagina 18, jos):

Art. 10². – (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP și furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere au obligația să sprijine organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale, în limitele competențelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională, republicată, cu completările ulterioare, respectiv:

a) să permită interceptarea legală a comunicațiilor, inclusiv să suporte costurile aferente; b) să acorde accesul la conținutul comunicațiilor criptate tranzitate în rețelele proprii; c) să furnizeze informațiile reținute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaților sau clienților, modalități de plată și istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente; d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

(2) Obligațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - c) se aplică în mod corespunzător și furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice.

Conform avocatului Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet,

[Articolul 10²] lărgește în mod nejustificat domeniul și spectrul interceptării comunicațiilor electronice. [...] A propune astfel de soluții legislative de interceptare a comunicațiilor pe ușa din dos, evitând orice dezbatere publică, nu este doar profund nedemocratic, dar chiar jignitor.

Florin Cîțu a fost întrebat de jurnaliști despre acest proiect legislativ, depus la Camera Deputaților pe cînd Florin Cîțu era premier. Acesta a răspuns (începînd de la 02:35) că articolul 10² a fost introdus de Ministerul Transporturilor și că nu își amintește cine era ministru al transporturilor în acel moment.

În replică, fostul ministru al transporturilor Cătălin Drulă a transmis printr-un comunicat de presă:

Afirmațiile fostului premier Cîțu sunt mincinoase, așa cum ne-a obișnuit. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în mandatul lui Cătălin Drulă nu are nicio legătură cu vreo paternitate asupra articolului de lege care a suscitat dezbatere în spațiul public. De altfel, în dosarul acestui proiect, care se poate consulta la adresa https://tiny.cc/CodulComunicatiilor, se poate vedea în expunerea de motive că inițiatorii proiectului de lege sunt ministrul interimar al Comunicațiilor, Barna Tanczos, și președintele ANCOM, Vlad Ștefan Stoica, iar avizatori membrii Guvernului Cîțu, după ieșirea USR de la guvernare.

scop
Verificăm cine a introdus articolul 10^2 prin proiectul de lege PL-x 428/2021.
un răspuns
1

Pe site-ul Camerei Deputaților pentru urmărirea procesului legislativ, atît expunerea de motive, cît și forma inițiatorului sînt nesemnate. Am găsit, în schimb, două versiuni care includ și numele inițiatorilor:

Ambele versiuni coroborează arhiva la care face trimitere Cătălin Drulă, arătînd că inițiatorii proiectului sînt:

  • Barna Tánczos, ministrul interimar al cercetării, inovării și digitalizării (nu al transporturilor);
  • Vlad Ștefan Stoica, președintele ANCOM.

Afirmația lui Cătălin Drulă este adevărată.

gavel adevărată
ajutor pentru Markdown: CommonMarkGitHub Flavored