“ O veste foarte bună pentru protecția pădurilor din România: 300 de sisteme video vor fi instalate în 11 județe, la ieșirea de pe drumurile forestiere. Camerele vor fi amplasate în zonele cu risc în ceea ce privește tăierile ilegale. ”

În decembrie 2020, Mircea Fechet, pe atunci încă ministru al Mediului (în primul său mandat), a declarat următoarele lucruri pe pagina sa de Facebook:

O veste foarte bună pentru protecția pădurilor din România. Am pus în dezbatere publică Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru sistemele de monitorizare video a transporturilor de masă lemnoasă. Acesta este un sistem care, alături de SUMAL 2.0 și de monitorizarea prin satelit, va duce la combaterea fenomenului tăierilor ilegale de lemne.

300 de sisteme video vor fi instalate în 11 județe, la ieșirea de pe drumurile forestiere. Camerele vor fi amplasate în zonele cu risc în ceea ce privește tăierile ilegale.

Valoarea medie pe care o luăm în calcul este de aproximativ 40.000 lei pentru fiecare sistem. Vorbim despre minimum 3 camere video de înaltă rezoluție, cu posibilitate de identificare automată a numerelor de înmatriculare, detecție a mișcării, sistem de vizualizare pe timp de noapte, ecranele de monitorizare, pupitrul de comandă, precum și alte elemente de interconectare a tuturor sistemelor de monitorizare.

Este important să beneficiem de digitalizare pentru a putea afla în timp real ce se întâmplă în pădurile României. Așa cum le monitorizăm din satelit, așa suntem obligați să le monitorizăm și de la nivelul solului.

Sunt convins că proiectul, în care vor colabora toate instituțiile statului care participă la combaterea furtului de masă lemnoasă – poliție, garda forestieră, jandarmerie - va da rezultate foarte bune.

Proiectul poate fi consultat aici: https://bit.ly/3pivpO2

Reamintim că:

1. în ultimii 30 de ani, România a trecut printr-o perioadă de tranziție către economia de piață, cu schimbări majore în sectorul forestier, determinate de retrocedarea pădurilor și de privatizarea sectorului de exploatare a pădurilor și industrializare a lemnului;
2. procesul de retrocedare a pădurilor, declanșat în 1991, a produs schimbări importante ale structurii proprietății, 36% din FFN (Fondul forestier național) fiind azi reprezentat de proprietatea privată;
3. fărâmițarea proprietății forestiere, cu peste 700.000 proprietari privați individuali, cu o suprafață medie de 1,1 ha/proprietate, face dificilă aplicarea unui regim silvic unitar, fiind necesară identificarea unor soluții de responsabilizare și implicare a proprietarilor în gestionarea durabilă a pădurilor;
4. România are o suprafață de pădure de 7 milioane de hectare, conform datelor Inventarului Forestier Național (IFN), dar cu 29% din suprafață împădurită, este sub media Uniunii Europene, de 39% (punctele 1-4: extrase din Strategia Națională pentru Păduri 2030, paginile 5-6);
5. în 2015, un reportaj ProTV arăta că, în România, cel puțin 28 de județe din 42 aveau probleme cu tăierile ilegale.

Harta Lemn controlat (proiect al WWF România) ne arată cele 11 județe cu risc semnificativ de tăieri ilegale:

• Argeș
• Bacău
• Dâmbovița
• Harghita
• Iași
• Maramureș
• Mehedinți
• Mureș
• Piatra Neamț
• Olt
• Suceava