context
În cadrul unei conferințe de specialitate, Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a declarat că România a plătit, până în prezent, un miliard de euro taxă pe plasticul nereciclat, iar săptămâna trecută a mai achitat trei milioane de euro pentru Cauza 109, referitoare la depozitele neecologizate de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase.
Mircea Fechet se referă la Cauza C-109/22, care este o reclamație făcută în 2022 de către Comisia Europeană împotriva României, pe motiv că România nu a luat toate măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C-301/17, care spunea că în luna mai 2017:
România nu se conformează, în ceea ce privește 68 de depozite de deșeuri, obligației de a lua toate măsurile necesare pentru a închide cât mai repede posibil, în conformitate cu articolul 7 litera g) și articolul 13, siturile care, în conformitate cu articolul 8, nu au primit o autorizație care să le permită să funcționeze în continuare, România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 14 litera b) coroborat cu articolul 13 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri.
Conform Cauzei C-109/22, România este obligată la plata unor penalități pe zi de întârziere pentru încălcarea obligației de a lua măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii în cauza C-301/17, în cuantum de 29.781,3 euro pe zi de la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză și până la adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a se conforma hotărârii în cauza C-301/17.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este instituția care se asigură că legislația UE este interpretată și aplicată în același mod în toate țările UE, și care garantează că țările și instituțiile UE se supun dreptului european.
Notă: sumarul afirmației a fost ușor editat, pentru a se vedea mai clar legătura dintre miliardul de euro și Cauza 109.
