„ După anii 2000, când a explodat utilizarea internetului și rețelele de socializare, țările democratice s-au gândit că asta va ajuta țările cu dictatură prin acces la informație, dar nu s-au pregătit asupra faptului că pe internet și în rețelele de socializare informația vine la luptă cu fake news-ul și cu pseudo-informația. ”

Daniel David · 23 decembrie 2023 · surse:
1
context

În cadrul unui interviu TV la Digi24, din decembrie 2023, Daniel David (actualmente ministru al Educației) a declarat că utilizarea masivă a internetului și a rețelelor de socializare, după anii 2000, nu a ajutat țările cu regimuri dictatoriale deoarece internetul și rețelele de socializare vin la pachet cu multă dezinformare și fake news, care concurează cu informațiile corecte.

Vezi declarația exactă începând cu minutul 11:52 al interviului.

Conform Wikipedia, internetul a fost inventat în anii '70, dar a rămas multă vreme doar o rețea pentru instituții academice și de cercetare; acest lucru s-a schimbat în 1993, când s-a lansat World Wide Web-ul, care a adus multe întrebuințări sociale și comerciale pentru internet.

Printre rețelele de socializare lansate după anul 2000 se numără Facebook (lansat în 2004), Twitter (acum X, lansat în 2006), Instagram (lansat în 2010).

Notă: sumarul declarației a fost ușor editat, pentru a fi mai concis (sub 350 de caractere).

de verificat
Verificăm dacă fake news-ul și pseudo-informațiile concurează strâns cu informațiile adevărate, ca răspândire pe internet și pe rețelele de socializare.
internet rețele de socializare fake news informații false
adăugată de sonia pe 26 decembrie 2024
hourglass_full arată versiunile code arată codul Markdown
un răspuns
1

Conform unui articol publicat de Statista în iulie 2024, principalul vinovat pentru răspândirea știrilor false la nivel mondial sunt rețelele de socializare. Această problemă a fost evidențiată de pandemia de coronavirus. Consumatorii tineri sunt în general mai expuși la știri false decât generațiile mai în vârstă, deoarece utilizează mai mult rețelele sociale.

Tot conform Statista, peste 70% dintre europeni întâlnesc în mod regulat știri false (articol din ianuarie 2024).

Un chestionar realizat de UNESCO și Ipsos în perioada august - septembrie 2023, în 16 țări care urmau să aibă alegeri naționale în anul 2024, a scos la iveală (printre altele) și faptul că:

  • utilizarea rețelelor de socializare ca sursă zilnică de informații a crescut rapid în ultimii 15 ani (2008-2023), iar în prezent a depășit presa scrisă, radioul și chiar televiziunea;
  • utilizatorii sub 35 de ani sunt mult mai înclinați să folosească rețelele de socializare pentru informare, comparativ cu cei de 55 de ani și mai în vârstă;
  • 68% dintre utilizatorii de internet chestionați au spus că rețelele de socializare sunt locul în care dezinformarea este cel mai răspândită, cu mult înaintea grupurilor din aplicațiile de mesagerie online (38%) și site-uri web/aplicații (20%);
  • 87% dintre utilizatorii de internet chestionați erau îngrijorați de impactul dezinformării asupra viitoarelor alegeri din țara lor;
  • discursul instigator la ură este cel mai des întâlnit pe Facebook (58%), urmat de TikTok (30%), X (18%) și Instagram (15%).

Document PDF ce reprezintă chestionarul realizat de UNESCO și Ipsos în perioada august - septembrie 2023, în 16 țări care urmau să aibă alegeri naționale în anul 2024. Chestionarul se numește 'Sondaj privind impactul dezinformării online și al discursului instigator la ură' și a fost publicat în septembrie 2023.

Așadar, este adevărat că fake news-ul și pseudo-informațiile concurează strâns cu informațiile adevărate, ca răspândire pe internet și pe rețelele de socializare. Afirmația lui Daniel David este adevărată.

gavel adevărată
publicat de sonia pe 26 decembrie 2024
insert_link legătură permanentă hourglass_full arată versiunile code arată codul Markdown
ajutor pentru Markdown: CommonMark • GitHub Flavored

Îți recomandăm să nu publici răspunsuri și comentarii doar pentru a mulțumi. Votează pozitiv mesajul original pentru a-l aprecia.

Îți recomandăm să adaugi un context pentru orice legătură externă (link) folosită în răspuns. În felul acesta, cititorii vor înțelege mai ușor relevanța acelei legături.