We respect your right to privacy. You can choose not to allow some types of cookies. Your cookie preferences will apply across our website.
Într-un articol de tip editorial, publicat pe site-ul de știri digi24.ro pe 5 iulie 2023, Oana Țoiu afirmă că în România pierdem jumătate din fiecare generație, din cauza sistemului de educație slab.
Statisticile de la care a pornit deputata sunt rata mică de promovare la examenul național de bacalaureat din iulie 2023, versus câți copii se nasc într-o generație în România. Detalii în articol.
Conform Hotărârii Guvernului nr.1448/2022 și a notei de fundamentare aferente, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România a avut următoarele valori în ultimii ani:
Scopul 1) este deci adevărat pe ultimii 2 ani.
Conform Sistemului național de învățământ, generația care a susținut bacalaureatul în iulie 2023 s-a născut acum 18-19 ani: 12 ani de școală (13 ani, în cazul învățământului liceal cu filieră vocațională/tehnologică) + 6 ani vârsta minimă de înscriere în clasa I (fără clasă pregătitoare, care a fost introdusă abia în 2012).
Acum 18 ani (2005), în România s-au născut 221.020 copii. Acum 19 ani (2004), s-au născut 216.261 copii. Media celor 2 ani este de 218.640 copii.
La examenul de bacalaureat din iulie 2023, din promoția curentă s-au înscris 113.888 elevi și au fost prezenți la examene 111.253 elevi, din care au promovat 87.226 elevi (78,4%):
Prin urmare, din generația 2005-2004*, cu o medie de 218.640 copii, au fost prezenți la bacalaureatul 2023 doar 111.253 elevi, adică 50,88%, fiind pierduți prin abandon școlar (și neprezentare la examenul de absolvire a liceului) restul de 107.387 copii.
*vezi cazul învățământului liceal cu filieră vocațională/tehnologică, cu perioadă tatală de școlarizare de 13 ani, în loc de 12.
Scurtă verificare similară pentru anul 2022:
Scopul 2) este deci adevărat pentru anii 2023 și 2022.
Tot din nota de fundamentare pentru HG nr. 144/2022 aflăm că:
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă elaborează, anual, o analiză privind domeniile deficitare de forță de muncă din România și a ocupațiilor/meseriilor pentru care angajatorii declară locuri de muncă vacante.
Principalele domenii de activitate conform clasificării activităților din economia națională CAEN pentru care s-au eliberat adeverințe în vederea ocupării locurilor de muncă vacante ce nu au putut fi ocupate deoarece nu a existat forță de muncă disponibilă, în perioada ianuarie – iulie 2022 se prezintă astfel:
- lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale: 22.649;
- restaurante: 8.687;
- activități de protecție și gardă: 6.620;
- activități de contractare, pe baze temporare,a personalului: 6.070;
- transporturi rutiere de mărfuri: 5.096;
- lucrari de constructii a altor proiecte inginerești n.c.a.: 4.824;
- comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun: 3.537.
Conform datelor comunicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, la sfârșitul lunii iulie 2022, numărul total de șomeri a fost de 223.480 de persoane, rata șomajului înregistrat la nivel național la nivelul respectivei luni fiind de 2,56%.
Deci statul știe anual:
