Statement history for: Nu putem să menținem conduceri [la ASF, ANRE și ANCOM] care câștigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului.

Pe 1 septembrie 2025, premierul Ilie Bolojan a prezentat al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. Aceste reforme au ca scop reducerea deficitului bugetar excesiv pe care îl are România în 2025.

Reamintim că România a avut în anul 2024 cel mai mare deficit bugetar din UE, de [9,3% din PIB](https://dignitas.ro/afirmatie/489/de-mai-multi-ani-statul-cheltuie-mult-mai-mult).

În [discursul său](https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ilie-bolojan-a-prezentat-al-doilea-pachet-de-masuri-asupra-caruia-guvernul-i-a-angajat-raspunderea-in-parlament), Bolojan a descris pe scurt al patrulea proiect din pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare, intitulat "Proiectul de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome":
> Guvernul României își angajează răspunderea în fața Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară - Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. (...)
>
> Aceste autorități de reglementare și control au ajuns, de-a lungul anilor, să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realitățile economice din această țară. Acest proiect de lege pune ordine și introduce reguli clare. Prin această lege se propune o restructurare a autorităților autonome, ASF, ANRE și ANCOM, astfel: în primul rând, o propunere de reducere de personal. Se va reduce cu 10% numărul posturilor de specialitate și cu 30% cel al posturilor de suport. (...)
>
> În al doilea rând, se propune restructurarea organigramelor. Noile structuri trebuie să respecte reguli clare, compartimente care nu pot depăși 20% din totalul posturilor, nu mai pot fi create funcții fără corespondent în clasificarea ocupațiilor din România și se vor elimina suprapunerile de atribuții. (...)
>
> În al treilea rând, nivelul remunerațiilor. Reducem cu 30% salariile pentru tot personalul și indemnizația conducerii. **Dacă le cerem cetățenilor să accepte reguli de disciplină bugetară, nu putem să menținem în paralel conduceri care câștigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului.**
>
>De asemenea, limităm bonusurile pe care și le pot acorda conducerile. (...)
> 
> Nu în ultimul rând, introducem transparența. Legea prevede obligația ca organigramele și nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor. (...)

Conform [Legii nr. 153/2017, Anexa nr. IX](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/190446#id_anxA2238_ttl), funcțiile de demnitari publici sunt următoarele:
- **funcții de demnitate publică alese** (vezi tabelul A din anexă):
	- președintele României
	- președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, vicepreședinții Senatului și ai Camerei Deputaților 
	- secretarii și chestorii Senatului și ai Camerei Deputaților
	- liderii grupurilor parlamentare ale Senatului și Camerei Deputaților
	- președinții și vicepreședinții comisiilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților
	- secretarii comisiilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților
	- senatorii și deputații 
- **funcții de demnitate publică numite** (vezi tabelul B din anexă):
	- prim-ministrul, viceprim-ministrul
	- miniștrii, miniștrii delegați
	- secretarii de stat, subsecretarii de stat
	- prefecți, subprefecți etc
- **funcții de demnitate publică alese din cadrul autorității publice locale** (vezi tabelul C din anexă):
	- primarii
	- viceprimarii
	- președinții și vicepreședinții unui consiliu județean.

Potrivit Legii nr. 153/2017, [Art. 12](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/190446#id_artA123_ttl), indemnizațiile pentru funcțiile de demnitari sunt calculate prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în Anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare, unde coeficienții sunt numere cuprinse între 3 și 12. Funcția de președinte al țării are cel mai mare coeficient (12), iar funcția de viceprimar de comună cu cel mult 3.000 de locuitori are cel mai mic coeficient (3).

Iată câteva exemple de salarii de demnitari publici, știind că începând cu [1 ianuarie 2025](https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/7516-20241127-cp-salariu-minim-ianuarie-2025) salariul de bază minim brut pe țară este de 4.050 lei lunar:

funcția | coeficientul | salariul lunar (RON) | echivalent în € la 26.09.2025 | cum este calculat

președintele României | 12 | 48.600 | ~9.500 | 4.050 x 12 = 48.600
primarul general al Capitalei | 10 | 40.500 | ~8.000 | 4.050 x 10 = 40.500
senator, deputat, prefect | 9 | 36.450 | ~7.300 | 4.050 x 9 = 36.450
ministru, președintele Autorității Electorale Permanente | 10,5 | 42.525 | ~8.500 | 4.050 x 10,5 = 42.525

*Notă: sumarul afirmației a fost ușor editat pentru claritate. Vezi declarația exactă a lui Ilie Bolojan începând cu [minutul 1:56](https://youtu.be/HSjMgpnv8DY?si=tMjIboMB5noUl9_f&t=116) din a patra parte a discursului său în Parlament.*

Pe 1 septembrie 2025, premierul Ilie Bolojan a prezentat al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. Aceste reforme au ca scop reducerea deficitului bugetar excesiv pe care îl are România în 2025.

Reamintim că România a avut în anul 2024 cel mai mare deficit bugetar din UE, de [9,3% din PIB](https://dignitas.ro/afirmatie/489/de-mai-multi-ani-statul-cheltuie-mult-mai-mult).

În [discursul său](https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ilie-bolojan-a-prezentat-al-doilea-pachet-de-masuri-asupra-caruia-guvernul-i-a-angajat-raspunderea-in-parlament), Bolojan a descris pe scurt al patrulea proiect din pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare, intitulat "Proiectul de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome":
> Guvernul României își angajează răspunderea în fața Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară - Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. (...)
>
> Aceste autorități de reglementare și control au ajuns, de-a lungul anilor, să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realitățile economice din această țară. Acest proiect de lege pune ordine și introduce reguli clare. Prin această lege se propune o restructurare a autorităților autonome, ASF, ANRE și ANCOM, astfel: în primul rând, o propunere de reducere de personal. Se va reduce cu 10% numărul posturilor de specialitate și cu 30% cel al posturilor de suport. (...)
>
> În al doilea rând, se propune restructurarea organigramelor. Noile structuri trebuie să respecte reguli clare, compartimente care nu pot depăși 20% din totalul posturilor, nu mai pot fi create funcții fără corespondent în clasificarea ocupațiilor din România și se vor elimina suprapunerile de atribuții. (...)
>
> În al treilea rând, nivelul remunerațiilor. Reducem cu 30% salariile pentru tot personalul și indemnizația conducerii. **Dacă le cerem cetățenilor să accepte reguli de disciplină bugetară, nu putem să menținem în paralel conduceri care câștigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului.**
>
>De asemenea, limităm bonusurile pe care și le pot acorda conducerile. (...)
> 
> Nu în ultimul rând, introducem transparența. Legea prevede obligația ca organigramele și nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor. (...)

Conform [Legii nr. 153/2017, Anexa nr. IX](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/190446#id_anxA2238_ttl), funcțiile de demnitari publici sunt următoarele:
- **funcții de demnitate publică alese** (vezi tabelul A din anexă):
	- președintele României
	- președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, vicepreședinții Senatului și ai Camerei Deputaților 
	- secretarii și chestorii Senatului și ai Camerei Deputaților
	- liderii grupurilor parlamentare ale Senatului și Camerei Deputaților
	- președinții și vicepreședinții comisiilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților
	- secretarii comisiilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților
	- senatorii și deputații 
- **funcții de demnitate publică numite** (vezi tabelul B din anexă):
	- prim-ministrul, viceprim-ministrul
	- miniștrii, miniștrii delegați
	- secretarii de stat, subsecretarii de stat
	- prefecți, subprefecți etc
- **funcții de demnitate publică alese din cadrul autorității publice locale** (vezi tabelul C din anexă):
	- primarii
	- viceprimarii
	- președinții și vicepreședinții unui consiliu județean.

Potrivit Legii nr. 153/2017, [Art. 12](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/190446#id_artA123_ttl), indemnizațiile pentru funcțiile de demnitari sunt calculate prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în Anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare, unde coeficienții sunt numere cuprinse între 3 și 12. Funcția de președinte al țării are cel mai mare coeficient (12), iar funcția de viceprimar de comună cu cel mult 3.000 de locuitori are cel mai mic coeficient (3).

Iată câteva exemple de salarii de demnitari publici, știind că începând cu [1 ianuarie 2025](https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/7516-20241127-cp-salariu-minim-ianuarie-2025) salariul de bază minim brut pe țară este de 4.050 lei lunar:

--|--:|--:|--:|

*Notă: sumarul afirmației a fost ușor editat pentru claritate. Vezi declarația exactă a lui Ilie Bolojan începând cu [minutul 1:56](https://youtu.be/HSjMgpnv8DY?si=tMjIboMB5noUl9_f&t=116) din a patra parte a discursului său în Parlament.*