Istoricul răspunsului #172

#### 1) Are România un sistem de educație rezilient?
Conform publicației [PISA 2022 Results (Volume II): Learning During – and From – Disruption](https://www.oecd-ilibrary.org/education/pisa-2022-results-volume-ii_a97db61c-en), România s-a clasat [astfel](https://dignitas.ro/attachment/145/full.pdf#page=29) la capitolul "Reziliența sistemelor de educație":


  


Conform PISA 2022, reziliența unui sistem de educație a fost definită de următoarele 3 componente:
- reziliența în Matematică, adică:
	- indicele "Performanța matematică" în 2022 și
	- variația acestuia în 2022 versus 2018;
- reziliența în Echitate, adică:
	-  procentul de "Corectitudine socio-economică în matematică";
	-  variația indicelui "Performanța matematică a elevilor dezavantajați" în 2022 versus 2018;
	-  variația indicelui "Performanța matematică a elevilor avantajați" în 2022 versus 2018;
- reziliența în Bunăstarea elevilor, adică:
	- indicele "Sentimentul de apartenență" și
	- variația acestuia în 2022 versus 2018.

Conform tabelului de mai sus, România a fost **sub media OECD în 2022** (culoare gri în tabel):
	- la indicele "Performanța matematică";
	- la procentul de "Corectitudine socio-economică în matematică",

dar **diferența dintre PISA 2022 și PISA 2018 a fost nesemnificativă față de media OECD** (culoare albă în tabel) la indicii:
	- "Performanța matematică",
	- "Performanța matematică a elevilor dezavantajați",
	- "Performanța matematică a elevilor avantajați",
	- "Sentimentul de apartenență".

Conform aceleiași publicații, la secțiunea 7 intitulată "From data to insights", la [pagina 253](https://dignitas.ro/attachment/145/full.pdf#page=253) scrie că România a avut în 2022 un sistem de educație rezilient **doar** la capitolul "Bunăstarea elevilor":


  



  


Prin urmare, această bucată din afirmația Ligiei Deca este mixtă (parțial adevărată, parțial falsă). Scopul 1) este deci mixt.


####  2) A reușit România să limiteze efectele pandemiei de covid asupra sistemului public de educație?

O analiză mai detaliată pe acest subiect găsim la pagina web [Impact of COVID-19 in education](https://gpseducation.oecd.org/IndicatorExplorer?plotter=h5&query=50&indicators=N496*N497*N505*N506*N507*N508*N509*N556*N557*N558*N559*N582*N498*N499*N500*N501*N502*N503*N504*N510*N511*N512*N513*N514); aici, tabelul pentru România are următoarele valori la secțiunea "Efectele COVID-19 asupra Educației" (engleză "COVID-19 Effects on Education"):


  


Din tabelul de mai sus, observăm că România s-a plasat în felul următor vizavi de media OECD, în ce privește efectele COVID-19 aspra educației:
- pentru un indicator, identic cu media OECD (linia galbenă);
- pentru 8 indicatori, mai prost decât media OECD (liniile roșii);
- pentru 10 indicatori, mai bine decât media OECD (liniile verzi).

Deci per total, putem spune că România a limitat efectele COVID-19 asupra educației ceva mai bine decât media OECD, dar strict din punct de vedere cantitativ (11 indicatori favorabili versus 8 indicatori nefavorabili). Scopul 2) este deci adevărat.


#### 3) A obținut România rezultate similare la testele PISA din 2018 și din 2022?
Da, vezi [pagina 2](https://www.oecd.org/publication/pisa-2022-results/webbooks/dynamic/pisa-country-notes/cfe329e8/pdf/romania.pdf#page2) din "Fișa de țară pentru Rezultatele PISA 2022". Este vorba de rezultatele la matematică, citire și științe. Scopul 3) este deci adevărat.

#### Concluzii