Answer history for #172
author | date | changes |
---|---|---|
sonia | on 22 ianuarie 2024 |
- changes to contents
#### 1) Are România un sistem de educație rezilient? Conform publicației [PISA 2022 Results (Volume II): Learning During – and From – Disruption](https://www.oecd-ilibrary.org/education/pisa-2022-results-volume-ii_a97db61c-en), România s-a clasat [astfel](https://dignitas.ro/attachment/145/full.pdf#page=29) la capitolul "Reziliența sistemelor de educație": Conform PISA 2022, reziliența unui sistem de educație a fost definită de următoarele 3 componente: - reziliența în Matematică, adică: - indicele "Performanța matematică" în 2022 și - variația acestuia în 2022 versus 2018; - reziliența în Echitate, adică: - procentul de "Corectitudine socio-economică în matematică"; - variația indicelui "Performanța matematică a elevilor dezavantajați" în 2022 versus 2018; - variația indicelui "Performanța matematică a elevilor avantajați" în 2022 versus 2018; - reziliența în Bunăstarea elevilor, adică: - indicele "Sentimentul de apartenență" și - variația acestuia în 2022 versus 2018. Conform tabelului de mai sus, România a fost **sub media OECD în 2022** (culoare gri în tabel): - la indicele "Performanța matematică"; - la procentul de "Corectitudine socio-economică în matematică", dar **diferența dintre PISA 2022 și PISA 2018 a fost nesemnificativă față de media OECD** (culoare albă în tabel) la indicii: - "Performanța matematică", - "Performanța matematică a elevilor dezavantajați", - "Performanța matematică a elevilor avantajați", - "Sentimentul de apartenență". Conform aceleiași publicații, la secțiunea 7 intitulată "From data to insights", la [pagina 253](https://dignitas.ro/attachment/145/full.pdf#page=253) scrie că România a avut în 2022 un sistem de educație rezilient **doar** la capitolul "Bunăstarea elevilor": Prin urmare, această bucată din afirmația Ligiei Deca este mixtă (parțial adevărată, parțial falsă). Scopul 1) este deci mixt. #### 2) A reușit România să limiteze efectele pandemiei de covid asupra sistemului public de educație? ConformGraficul graficului de la [pagina 15](https://www.oecd.org/pisa/PISA%202022%20Insights%20and%20Interpretations.pdf#page=15) a publicației "PISA 2022 Insights and Interpretations",Interpretations" Româniasugerează s-ao plasatcorelare lapozitivă mediaîntre OECD*performanța vizavimatematică demai procentulbună* dea elevielevilor careși au*durata raportatmai închidereascurtă de închidere fizică a școlilorșcolilor*, din cauza COVID-19COVID-19; pentrucu 3alte lunicuvinte, sauțările maicare puțin,au fiindînchis astfelfizic foarteșcolile aproapemai depuțin liniatimp roșieîn dincursul grafic,pandemiei ce semnifică o relație pozitivă între durata relativ scurtă de închidere fizică a școlilor din cauza COVID-19 șiau performanțaavut elevi mai bunăbuni ala elevilormatematică la matematică:testele PISA 2022. În acest grafic, România **s-a plasat la media OECD** la capitolul "procentul de elevi care au raportat închiderea fizică a școlilor din cauza COVID-19 pentru 3 luni sau mai puțin" (vezi linia albastră verticală denumită "OECD average"), însă la capitolul "performanța matematică a elevilor" **s-a plasat sub media OECD**:
<img src="attachment/144/200.png" alt="Captură de ecran pentru pagina 15 din publicația PDF 'PISA 2022 Insights and Interpretations': grafic cu țările care au avut o relațiecorelare pozitivă (sau negativă) între procentul de elevi care au raportat închiderea fizică a școlilor pentru 3 luni sau mai puțin din cauza COVID-19 și performanța matematică a acestor elevi"> Concluzia este că performanța matematică a elevilor din România a avut de suferit un pic din cauza închiderii fizice a școlilor în cursul pandemiei (vezi și graficul [acesta](https://oecdch.art/a40de1dbaf/C802), care arată scăderea cu 2 puncte a scorului la matematică la PISA 2022 versus PISA 2018, în condițiile în care România oricum s-a plasat mereu sub media OECD la matematică, de când participă la testele PISA).
O analiză mai detaliată pe acest subiect găsim la pagina web [Impact of COVID-19 in education](https://gpseducation.oecd.org/IndicatorExplorer?plotter=h5&query=50&indicators=N496*N497*N505*N506*N507*N508*N509*N556*N557*N558*N559*N582*N498*N499*N500*N501*N502*N503*N504*N510*N511*N512*N513*N514); aici, tabelul pentru România are următoarele valori la secțiunea "Efectele COVID-19 asupra Educației" (engleză "COVID-19 Effects on Education"): Din tabelul de mai sus, observăm că România s-a plasat în felul următor vizavi de media OECD, în ce privește efectele COVID-19 aspra educației: - pentru un indicator, identic cu media OECD (linia galbenă); - pentru 8 indicatori, mai prost decât media OECD (liniile roșii); - pentru 10 indicatori, mai bine decât media OECD (liniile verzi). Deci per total, putem spune că România a limitat efectele COVID-19 asupra educației ceva mai bine decât media OECD, dar strict din punct de vedere cantitativ (11 indicatori favorabili versus 8 indicatori nefavorabili). Scopul 2) este deci adevărat. #### 3) A obținut România rezultate similare la testele PISA din 2018 și din 2022? Da, vezi [pagina 2](https://www.oecd.org/publication/pisa-2022-results/webbooks/dynamic/pisa-country-notes/cfe329e8/pdf/romania.pdf#page2) din "Fișa de țară pentru Rezultatele PISA 2022". Este vorba de rezultatele la matematică, citire și științe. Scopul 3) este deci adevărat. #### Concluzii Cu 2 scopuri adevărate și un al treilea mixt, valoarea totală de adevăr a acestei afirmații este deci mixtă.în general adevărată.
resolution:
keep
|
cata | on 16 ianuarie 2024 |
- verdict
mixed
mostly true
|
cata | on 16 ianuarie 2024 |
- acceptance
Answer accepted as proof.
|
Interface language changed. Page contents (statements, answers etc.) are still in the language in which they were written.
Interface language changed. Page contents (statements, answers etc.) are still in the language in which they were written.