Answer history for #41

author	date	changes
cata	on 14 aprilie 2021	- acceptance Answer accepted as proof.
cata	on 14 aprilie 2021	- acceptance Answer rejected as proof.
cata	on 14 aprilie 2021	- changes to contents #### Resurse Comisia Europeană publică anual raportul Organizarea Anului Școlar în Europa. Rapoartele pentru ultimii cinci ani sînt: * [2016/17](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c9a82a9a-7ef4-11e6-b076-01aa75ed71a1); * [2017/18](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/9d2adfd6-99c1-11e7-b92d-01aa75ed71a1); * [2018/19](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendar_2018_19_final_report_0.pdf#page=9) (PDF); * [2019/20](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendars_19_20_en.pdf#page=9) (PDF); * [2020/21](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendar_2020_21_0.pdf#page=9) (PDF). Includem aici PDF-urile pentru primii doi ani. 2016/17 \| 2017/18 ------------ \| ------------- <a href="attachment/30/full.pdf"href="attachment/30/full.pdf#page=10" class="expand"><img src="attachment/30/200.jpg" alt="raport 2016/17"></a> \| <a href="attachment/29/full.pdf"href="attachment/29/full.pdf#page=9" class="expand"><img src="attachment/29/200.jpg" alt="raport 2017/18"></a> #### Afirmație: România are cel mai scurt an școlar Vom presupune că afirmația lui Daniel Funeriu se referă la țările Uniunii Europene, nu la cele din Europa geografică. Vom calcula media lungimilor anilor școlari la clasele 1-12, întrucît ele pot diferi. * În 2016/17, România a avut al treilea cel mai scurt an școlar (169 de zile), înaintea Franței (168) și a Greciei (158). * În 2017/18, România a avut al doilea cel mai scurt an școlar (167 de zile), înaintea Ciprului (165). * În 2018/19, România a avut cel mai scurt an școlar (168 de zile), la egalitate cu Cipru și Franța. * În 2019/20, România a avut al cincilea cel mai scurt an școlar (173 de zile), înaintea Irlandei (172), a Maltei (169), a Franței (168) și a Ciprului (164) și la egalitate cu Portugalia. * În 2020/21, România a avut al treilea cel mai scurt an școlar (168 de zile), înaintea Ciprului (167) și a Maltei (165) și la egalitate cu Franța. Afirmația lui Daniel Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Într-o Uniune de 28 de state (27 după Brexit), România s-a clasat, în anii recenți, ocazional ultima și mereu între ultimele cinci țări ca lungime a anului școlar. #### Afirmație: Un absolvent de liceu german a petrecut în școală cu 2,5 ani școlari mai mult decît unul român Nu avem date pentru ultimii 12 ani, de aceea vom folosi mediile valorilor din ultimii 5 ani. În România, lungimea medie a anului școlar, în ultimii 5 ani, a fost de 169,13 zile. În Germania a fost de 191,80 zile. Precizăm că datele pentru Germania pentru anii 2016/17 și 2017/18 indică o variație în funcție de clasă, fără detalii; de aceea, am folosit în calcule media dintre minimul și maximul indicat în grafic. Aceasta înseamnă că un elev român petrece 169,13 × 12 = 2.030 de zile la școală în cei 12 ani de studiu, iar un elev german 191,80 × 12 = 2.302 zile. Diferența de 272 de zile echivalează cu 1,6 ani școlari românești (272/169,13). Din nou, afirmația lui Dan Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Diferența între România și Germania ca număr de zile pe băncile școlii este de ordinul anilor.
sonia	on 13 aprilie 2021	- acceptance Answer accepted as proof.
cata	on 9 aprilie 2021	- changes to contents #### Resurse Comisia Europeană publică anual raportul Organizarea Anului Școlar în Europa. Rapoartele pentru ultimii cinci ani sînt: * [2016/17](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c9a82a9a-7ef4-11e6-b076-01aa75ed71a1); * [2017/18](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/9d2adfd6-99c1-11e7-b92d-01aa75ed71a1); * [2018/19](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendar_2018_19_final_report_0.pdf#page=9) (PDF); * [2019/20](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendars_19_20_en.pdf#page=9) (PDF); * [2020/21](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendar_2020_21_0.pdf#page=9) (PDF). Includem aici PDF-urile pentru primii doi ani. 2016/17 \| 2017/18 ------------ \| ------------- <a href="attachment/30/full.pdf#page=10"href="attachment/30/full.pdf" class="expand"><img src="attachment/30/200.jpg" alt="raport 2016/17"></a> \| <a href="attachment/29/full.pdf#page=9"href="attachment/29/full.pdf" class="expand"><img src="attachment/29/200.jpg" alt="raport 2017/18"></a> #### Afirmație: România are cel mai scurt an școlar Vom presupune că afirmația lui Daniel Funeriu se referă la țările Uniunii Europene, nu la cele din Europa geografică. Vom calcula media lungimilor anilor școlari la clasele 1-12, întrucît ele pot diferi. * În 2016/17, România a avut al treilea cel mai scurt an școlar (169 de zile), înaintea Franței (168) și a Greciei (158). * În 2017/18, România a avut al doilea cel mai scurt an școlar (167 de zile), înaintea Ciprului (165). * În 2018/19, România a avut cel mai scurt an școlar (168 de zile), la egalitate cu Cipru și Franța. * În 2019/20, România a avut al cincilea cel mai scurt an școlar (173 de zile), înaintea Irlandei (172), a Maltei (169), a Franței (168) și a Ciprului (164) și la egalitate cu Portugalia. * În 2020/21, România a avut al treilea cel mai scurt an școlar (168 de zile), înaintea Ciprului (167) și a Maltei (165) și la egalitate cu Franța. Afirmația lui Daniel Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Într-o Uniune de 28 de state (27 după Brexit), România s-a clasat, în anii recenți, ocazional ultima și mereu între ultimele cinci țări ca lungime a anului școlar. #### Afirmație: Un absolvent de liceu german a petrecut în școală cu 2,5 ani școlari mai mult decît unul român Nu avem date pentru ultimii 12 ani, de aceea vom folosi mediile valorilor din ultimii 5 ani. În România, lungimea medie a anului școlar, în ultimii 5 ani, a fost de 169,13 zile. În Germania a fost de 191,80 zile. Precizăm că datele pentru Germania pentru anii 2016/17 și 2017/18 indică o variație în funcție de clasă, fără detalii; de aceea, am folosit în calcule media dintre minimul și maximul indicat în grafic. Aceasta înseamnă că un elev român petrece 169,13 × 12 = 2.030 de zile la școală în cei 12 ani de studiu, iar un elev german 191,80 × 12 = 2.302 zile. Diferența de 272 de zile echivalează cu 1,6 ani școlari românești (272/169,13). Din nou, afirmația lui Dan Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Diferența între România și Germania ca număr de zile pe băncile școlii este de ordinul anilor.
cata	on 8 aprilie 2021	- changes to contents #### Resurse Comisia Europeană publică anual raportul Organizarea Anului Școlar în Europa. Rapoartele pentru ultimii cinci ani sînt: * [2016/17](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c9a82a9a-7ef4-11e6-b076-01aa75ed71a1).[2016/17](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c9a82a9a-7ef4-11e6-b076-01aa75ed71a1); * [2017/18](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/9d2adfd6-99c1-11e7-b92d-01aa75ed71a1); * [2018/19](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendar_2018_19_final_report_0.pdf#page=9) (PDF); * [2019/20](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendars_19_20_en.pdf#page=9) (PDF); * [2020/21](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendar_2020_21_0.pdf#page=9) (PDF);(PDF). Includem aici PDF-urile pentru primii doi ani. 2016/17 \| 2017/18 ------------ \| ------------- <a href="attachment/30/full.pdf"href="attachment/30/full.pdf#page=10" class="expand"><img src="attachment/30/200.jpg" alt="raport 2016/17"></a> \| <a href="attachment/29/full.pdf"href="attachment/29/full.pdf#page=9" class="expand"><img src="attachment/29/200.jpg" alt="raport 2017/18"></a> #### Afirmație: România are cel mai scurt an școlar Vom presupune că afirmația lui Daniel Funeriu se referă la țările Uniunii Europene, nu la cele din Europa geografică. Vom calcula media lungimilor anilor școlari la clasele 1-12, întrucît ele pot diferi. * În 2016/17, România a avut al treilea cel mai scurt an școlar (169 de zile), înaintea Franței (168) și a Greciei (158). * În 2017/18, România a avut al doilea cel mai scurt an școlar (167 de zile), înaintea Ciprului (165). * În 2018/19, România a avut cel mai scurt an școlar (168 de zile), la egalitate cu Cipru și Franța. * În 2019/20, România a avut al cincilea cel mai scurt an școlar (173 de zile), înaintea Irlandei (172), a Maltei (169), a Franței (168) și a Ciprului (164) și la egalitate cu Portugalia. * În 2020/21, România a avut al treilea cel mai scurt an școlar (168 de zile), înaintea Ciprului (167) și a Maltei (165) și la egalitate cu Franța. Afirmația lui Daniel Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Într-o Uniune de 28 de state (27 după Brexit), România s-a clasat, în anii recenți, ocazional ultima și mereu între ultimele cinci țări ca lungime a anului școlar. #### Afirmație: Un absolvent de liceu german a petrecut în școală cu 2,5 ani școlari mai mult decît unul român Nu avem date pentru ultimii 12 ani, de aceea vom folosi mediile valorilor din ultimii 5 ani. În România, lungimea medie a anului școlar, în ultimii 5 ani, a fost de 169,13 zile. În Germania a fost de 191,80 zile. Precizăm că datele pentru Germania pentru anii 2016/17 și 2017/18 indică o variație în funcție de clasă, fără detalii; de aceea, am folosit în calcule media valorilordintre minimul și maximul indicat în calcule.grafic. Aceasta înseamnă că un elev român petrece 169,13 × 12 = 2.030 de zile la școală în cei 12 ani de studiu, iar un elev german 191,80 × 12 = 2.302 zile. Diferența de 272 de zile echivalează cu 1,6 ani școlari românești (272/169,13). Din nou, afirmația lui Dan Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Diferența între România și Germania ca număr de zile pe băncile școlii este de ordinul anilor.

cata

on 14 aprilie 2021

- acceptance

Answer accepted as proof.

cata

on 14 aprilie 2021

- acceptance

Answer rejected as proof.

cata

on 14 aprilie 2021

- changes to contents

#### Resurse

Comisia Europeană publică anual raportul *Organizarea Anului Școlar în Europa*. Rapoartele pentru ultimii cinci ani sînt:

* [2016/17](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c9a82a9a-7ef4-11e6-b076-01aa75ed71a1);
* [2017/18](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/9d2adfd6-99c1-11e7-b92d-01aa75ed71a1);
* [2018/19](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendar_2018_19_final_report_0.pdf#page=9) (PDF);
* [2019/20](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendars_19_20_en.pdf#page=9) (PDF);
* [2020/21](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendar_2020_21_0.pdf#page=9) (PDF).

Includem aici PDF-urile pentru primii doi ani.

2016/17 | 2017/18
------------ | -------------

<a href="attachment/30/full.pdf"href="attachment/30/full.pdf#page=10" class="expand"><img src="attachment/30/200.jpg" alt="raport 2016/17"></a> | <a href="attachment/29/full.pdf"href="attachment/29/full.pdf#page=9" class="expand"><img src="attachment/29/200.jpg" alt="raport 2017/18"></a>




#### Afirmație: România are cel mai scurt an școlar

Vom presupune că afirmația lui Daniel Funeriu se referă la țările Uniunii Europene, nu la cele din Europa geografică. Vom calcula media lungimilor anilor școlari la clasele 1-12, întrucît ele pot diferi.

* În **2016/17**, România a avut **al treilea cel mai scurt** an școlar (169 de zile), înaintea Franței (168) și a Greciei (158).
* În **2017/18**, România a avut **al doilea cel mai scurt** an școlar (167 de zile), înaintea Ciprului (165).
* În **2018/19**, România a avut **cel mai scurt** an școlar (168 de zile), la egalitate cu Cipru și Franța.
* În **2019/20**, România a avut **al cincilea cel mai scurt** an școlar (173 de zile), înaintea Irlandei (172), a Maltei (169), a Franței (168) și a Ciprului (164) și la egalitate cu Portugalia.
* În **2020/21**, România a avut **al treilea cel mai scurt** an școlar (168 de zile), înaintea Ciprului (167) și a Maltei (165) și la egalitate cu Franța.

Afirmația lui Daniel Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Într-o Uniune de 28 de state (27 după Brexit), România s-a clasat, în anii recenți, ocazional ultima și mereu între ultimele cinci țări ca lungime a anului școlar.

#### Afirmație: Un absolvent de liceu german a petrecut în școală cu 2,5 ani școlari mai mult decît unul român

Nu avem date pentru ultimii 12 ani, de aceea vom folosi mediile valorilor din ultimii 5 ani.

În România, lungimea medie a anului școlar, în ultimii 5 ani, a fost de 169,13 zile. În Germania a fost de 191,80 zile. Precizăm că datele pentru Germania pentru anii 2016/17 și 2017/18 indică o variație în funcție de clasă, fără detalii; de aceea, am folosit în calcule media dintre minimul și maximul indicat în grafic.

Aceasta înseamnă că un elev român petrece 169,13 × 12 = 2.030 de zile la școală în cei 12 ani de studiu, iar un elev german 191,80 × 12 = 2.302 zile. Diferența de 272 de zile **echivalează cu 1,6 ani școlari românești** (272/169,13).

Din nou, afirmația lui Dan Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Diferența între România și Germania ca număr de zile pe băncile școlii este de ordinul anilor.

sonia

on 13 aprilie 2021

- acceptance

Answer accepted as proof.

cata

on 9 aprilie 2021

- changes to contents

#### Resurse

Comisia Europeană publică anual raportul *Organizarea Anului Școlar în Europa*. Rapoartele pentru ultimii cinci ani sînt:

* [2016/17](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c9a82a9a-7ef4-11e6-b076-01aa75ed71a1);
* [2017/18](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/9d2adfd6-99c1-11e7-b92d-01aa75ed71a1);
* [2018/19](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendar_2018_19_final_report_0.pdf#page=9) (PDF);
* [2019/20](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendars_19_20_en.pdf#page=9) (PDF);
* [2020/21](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendar_2020_21_0.pdf#page=9) (PDF).

Includem aici PDF-urile pentru primii doi ani.

2016/17 | 2017/18
------------ | -------------

<a href="attachment/30/full.pdf#page=10"href="attachment/30/full.pdf" class="expand"><img src="attachment/30/200.jpg" alt="raport 2016/17"></a> | <a href="attachment/29/full.pdf#page=9"href="attachment/29/full.pdf" class="expand"><img src="attachment/29/200.jpg" alt="raport 2017/18"></a>




#### Afirmație: România are cel mai scurt an școlar

Vom presupune că afirmația lui Daniel Funeriu se referă la țările Uniunii Europene, nu la cele din Europa geografică. Vom calcula media lungimilor anilor școlari la clasele 1-12, întrucît ele pot diferi.

* În **2016/17**, România a avut **al treilea cel mai scurt** an școlar (169 de zile), înaintea Franței (168) și a Greciei (158).
* În **2017/18**, România a avut **al doilea cel mai scurt** an școlar (167 de zile), înaintea Ciprului (165).
* În **2018/19**, România a avut **cel mai scurt** an școlar (168 de zile), la egalitate cu Cipru și Franța.
* În **2019/20**, România a avut **al cincilea cel mai scurt** an școlar (173 de zile), înaintea Irlandei (172), a Maltei (169), a Franței (168) și a Ciprului (164) și la egalitate cu Portugalia.
* În **2020/21**, România a avut **al treilea cel mai scurt** an școlar (168 de zile), înaintea Ciprului (167) și a Maltei (165) și la egalitate cu Franța.

Afirmația lui Daniel Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Într-o Uniune de 28 de state (27 după Brexit), România s-a clasat, în anii recenți, ocazional ultima și mereu între ultimele cinci țări ca lungime a anului școlar.

#### Afirmație: Un absolvent de liceu german a petrecut în școală cu 2,5 ani școlari mai mult decît unul român

Nu avem date pentru ultimii 12 ani, de aceea vom folosi mediile valorilor din ultimii 5 ani.

În România, lungimea medie a anului școlar, în ultimii 5 ani, a fost de 169,13 zile. În Germania a fost de 191,80 zile. Precizăm că datele pentru Germania pentru anii 2016/17 și 2017/18 indică o variație în funcție de clasă, fără detalii; de aceea, am folosit în calcule media dintre minimul și maximul indicat în grafic.

Aceasta înseamnă că un elev român petrece 169,13 × 12 = 2.030 de zile la școală în cei 12 ani de studiu, iar un elev german 191,80 × 12 = 2.302 zile. Diferența de 272 de zile **echivalează cu 1,6 ani școlari românești** (272/169,13).

Din nou, afirmația lui Dan Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Diferența între România și Germania ca număr de zile pe băncile școlii este de ordinul anilor.

cata

on 8 aprilie 2021

- changes to contents

#### Resurse

Comisia Europeană publică anual raportul *Organizarea Anului Școlar în Europa*. Rapoartele pentru ultimii cinci ani sînt:

* [2016/17](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c9a82a9a-7ef4-11e6-b076-01aa75ed71a1).[2016/17](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c9a82a9a-7ef4-11e6-b076-01aa75ed71a1);

* [2017/18](https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/9d2adfd6-99c1-11e7-b92d-01aa75ed71a1);
* [2018/19](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendar_2018_19_final_report_0.pdf#page=9) (PDF);
* [2019/20](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendars_19_20_en.pdf#page=9) (PDF);

* [2020/21](https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/eurydice/files/school_calendar_2020_21_0.pdf#page=9) (PDF);(PDF).

Includem aici PDF-urile pentru primii doi ani.

2016/17 | 2017/18
------------ | -------------

<a href="attachment/30/full.pdf"href="attachment/30/full.pdf#page=10" class="expand"><img src="attachment/30/200.jpg" alt="raport 2016/17"></a> | <a href="attachment/29/full.pdf"href="attachment/29/full.pdf#page=9" class="expand"><img src="attachment/29/200.jpg" alt="raport 2017/18"></a>




#### Afirmație: România are cel mai scurt an școlar

Vom presupune că afirmația lui Daniel Funeriu se referă la țările Uniunii Europene, nu la cele din Europa geografică. Vom calcula media lungimilor anilor școlari la clasele 1-12, întrucît ele pot diferi.

* În **2016/17**, România a avut **al treilea cel mai scurt** an școlar (169 de zile), înaintea Franței (168) și a Greciei (158).
* În **2017/18**, România a avut **al doilea cel mai scurt** an școlar (167 de zile), înaintea Ciprului (165).
* În **2018/19**, România a avut **cel mai scurt** an școlar (168 de zile), la egalitate cu Cipru și Franța.
* În **2019/20**, România a avut **al cincilea cel mai scurt** an școlar (173 de zile), înaintea Irlandei (172), a Maltei (169), a Franței (168) și a Ciprului (164) și la egalitate cu Portugalia.
* În **2020/21**, România a avut **al treilea cel mai scurt** an școlar (168 de zile), înaintea Ciprului (167) și a Maltei (165) și la egalitate cu Franța.

Afirmația lui Daniel Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Într-o Uniune de 28 de state (27 după Brexit), România s-a clasat, în anii recenți, ocazional ultima și mereu între ultimele cinci țări ca lungime a anului școlar.

#### Afirmație: Un absolvent de liceu german a petrecut în școală cu 2,5 ani școlari mai mult decît unul român

Nu avem date pentru ultimii 12 ani, de aceea vom folosi mediile valorilor din ultimii 5 ani.

În România, lungimea medie a anului școlar, în ultimii 5 ani, a fost de 169,13 zile. În Germania a fost de 191,80 zile. Precizăm că datele pentru Germania pentru anii 2016/17 și 2017/18 indică o variație în funcție de clasă, fără detalii; de aceea, am folosit în calcule media valorilordintre minimul și maximul indicat în calcule.grafic.

Aceasta înseamnă că un elev român petrece 169,13 × 12 = 2.030 de zile la școală în cei 12 ani de studiu, iar un elev german 191,80 × 12 = 2.302 zile. Diferența de 272 de zile **echivalează cu 1,6 ani școlari românești** (272/169,13).

Din nou, afirmația lui Dan Funeriu este inexactă, dar adevărată în spirit. Diferența între România și Germania ca număr de zile pe băncile școlii este de ordinul anilor.