Answer history for #151

author date changes
cata on 16 iunie 2023
- changes to contents


      
#### S-a răzgândit Ligia Deca față de acum 9 ani?
Conform unui articol EduPedu.ro de pe [7 decembrie 2022](https://www.edupedu.ro/ultima-ora-ligia-deca-prima-reactie-pe-bugetul-de-doar-21-din-pib-pentru-ministerul-pe-care-l-conduce-e-acoperitor-pentru-functionarea-normala-a-sistemului-de-invatamant-in-anul-urmator-pe-actuala/), Ligia Deca a declarat prin telefon (pentru această publicație online) următoarele lucruri:
> Mergem pe varianta din proiectul de buget, acesta fiind acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege. În momentul adoptării noilor legi, vom solicita actualizarea bugetului în concordanță cu noile prevederi.

Bugetul pe anul 2023 pentru educație a fost votat la valoarea de [3,2% din PIB](https://www.agerpres.ro/viata-parlamentara/2022/12/13/parlament-buget-bugetul-ministerului-educatiei-pe-2023-raport-favorabil-in-comisiile-reunite-de-finante--1028995), adică aproape de două ori mai mic decât cei 6% din PIB prevăzuți de lege și susținuți de Deca cu 9 ani în urmă.

#### Studiu de caz: Ar putea fi echivalenți cei 6% din PIB din 2013 cu cei 3,2% din PIB din 2023?
Comparăm bugetele educației pe 2013 și pe 2023 (sursa [aici](https://dignitas.ro/editeaza-raspuns/147)):

anul | buget alocat (% din PIB) | buget alocat (milioane RON) | _buget IDEAL (6% din PIB, milioane RON)_ | buget alocat, corelat cu inflația până în 2023 (milioane RON) | _buget ideal, corelat cu inflația până în 2023 (milioane RON)_
--|--:|--:|
2013 | 2,8% | 17.817 | _38.179_ | 24.755 | _53.047_
2023 | 3,2% | 49.509 | _92.829_ | 49.509 | _92.829_

Conform tabelului de mai sus, 6% din PIB în 2013, corelați cu inflația actuală, reprezintă o sumă cu 3.538 milioane de lei (3,53 miliarde de lei) *mai mare* decât cei 3,2% din PIB alocați în 2023 (53.047-49.509=3.538).

Cu toate acestea, următoarele argumente susțin ideea că nevoile financiare ale învățământului din România au crescut față de anul 2013:
1. școlile primare din România erau mai înghesuite în 2020 decât în 2013, ca număr de elevi raportat la numărul de profesori (statistică Eurostat pentru "educația primară", adică clasele 0-4, conform [ISCED nivel 1](https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/9789264228368-5-en.pdf?expires=1683564713&id=id&accname=guest&checksum=292FB91BD17615852D81D27D0A780AE1)):


  Statistici Eurostat pe anul 2013: numărul de elevi raportat la numărul de profesori, în școlile primare, date comparative pentru țările membre UE, cu România pe locul 5 în topul celor mai aglomerate școli



  Statistici Eurostat pe anul 2020: numărul de elevi raportat la numărul de profesori, în școlile primare, date comparative pentru țările membre UE, cu România pe locul 1 în topul celor mai aglomerate școli


2. nivelul de aglomerare în școlile primare, menționat mai sus, a crescut **în fiecare an** din 2013 până în 2020, deci putem presupune că și în perioada 2020-2023 a crescut:


  Statistici Eurostat pe anii 2013-2020: numărul de elevi raportat la numărul de profesori, în școlile primare din România


Este nevoie de mai multe școli (clădiri) și mai mulți profesori (angajați), pentru a scădea raportul elevi/profesori din tabelul de mai sus.
3. programul prezidențial "[România Educată](http://www.romaniaeducata.eu/)", lansat în 2016 și finalizat la nivel conceptual în 2021, cuprinde [10 deziderate](http://www.romaniaeducata.eu/wp-content/uploads/2021/07/Raport-Romania-Educata-14-iulie-2021.pdf#page=17) pentru sistemul educațional românesc la orizontul 2030, și propune [19 țințe](http://www.romaniaeducata.eu/wp-content/uploads/2021/07/Raport-Romania-Educata-14-iulie-2021.pdf#page=24)ținte](http://www.romaniaeducata.eu/wp-content/uploads/2021/07/Raport-Romania-Educata-14-iulie-2021.pdf#page=24) pentru modernizarea tuturor formelor de educație formală (Educație timpurie, Învățământ preuniversitar și Învățământ superior) până în 2025 și/sau 2030; o parte din aceste ținte au fost incluse în PNRR, pentru a beneficia de finanțare de la UE. Reamintim însă că banii din PNRR sunt condiționați de îndeplinirea unor ținte și jaloane asumate de România, în caz contrar banii de la UE nu mai vin, iar investițiile începute/asumate vor trebui finanțate din bugetul țării.
4. chiar una din [țintele](http://www.romaniaeducata.eu/wp-content/uploads/2021/07/Raport-Romania-Educata-14-iulie-2021.pdf#page=24) enumerate în programul prezidențial "România Educată" propune alocarea mai multor bani pentru educație:
> Creșterea finanțării educației, pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE.

Menționăm că în 2021, media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE era de 4.8% din PIB, conform [Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Government_expenditure_on_education).

**Concluzie**: chiar dacă în teorie cei 6% din PIB din 2013 ar fi echivalenți cu cei 3,2% din PIB din 2023, totuși nevoile educației din România sunt mai mari în 2023 decât erau în 2013, deci în continuare ar trebui militat pentru alocarea a 6% din PIB educației, în fiecare an.
resolution: keep
votes

  • keep
  • cata
  • on 16 iunie 2023
  • moderator
sonia on 14 iunie 2023
- acceptance
Answer accepted as proof.