Ce este sporul de antenă?insert_link
Legea 153/2017 reglementează salariile și sporurile funcționarilor publici. Legea nu definește condițiile de muncă periculoase și vătămătoare nici sporurile pentru aceste condiții. În schimb, articolul 23 lasă autoritățile specializate să definească acești termeni în 6 domenii separate: învățămînt, sănătate, cultură, diplomație, justiție și administrație.
Regulamentul pentru Administrație definește aceste condiții, fără însă a include explicit radiațiile electromagnetice printre ele:
Art. 1. (1) b) condiții de muncă vătămătoare - totalitatea situațiilor care implică risc de îmbolnăvire și/sau contagiune directă sau indirectă, respectiv riscuri asociate datorate condițiilor specifice de desfășurare a activității;
c) condiții de muncă periculoase - totalitatea situațiilor în care personalul își desfășoară activitatea în mediul de muncă unde există factori cu grad de pericol ridicat ce pot afecta sănătatea și integritatea fizică și psihică;
d) condiții deosebit de periculoase - totalitatea situațiilor în care personalul din instituțiile publice sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor își desfășoară activitatea, în condiții de TBC, bruceloză, gripă aviară, encefalopatii spongiforme transmisibile, salmoneloze, alte zoonoze, pestă, febră aftoasă, leucoze și alte boli asemenea, anatomie patologică, necropsii și medicină legală, precum și corespunzător activității specifice din laboratoarele sanitare și pentru siguranța alimentelor;
Alte regulamente numesc explicit radiațiile printre condițiile de muncă vătămătoare, de exemplu Regulamentul pentru Cultură, dar acesta pare să se refere la radiații generate în acel loc de muncă, nu provenite din surse externe:
Art. 3. Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă [...] se acordă în cotă de până la 15% din salariul de bază [...] personalului salarizat din instituțiile publice de cultură [...] dacă își desfășoară activitatea permanent sau temporar în următoarele locuri de muncă:
[...]
d) în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători de radiodifuziune, televiziune, emițători pentru comunicații, stații de radiolocație, instalații de curent de înaltă frecvență, stații de radio unde scurte și unde ultrascurte, radiorelee în unde metrice, decimetrice, centimetrice, radiogoniometre și stații de bruiaj.
În lipsa unei definiții clare, putem presupune că sporul de antenă este denumirea colocvială pentru sporul cuvenit pentru munca într-un mediu în care există radiații din orice sursă, dar justificarea legală pentru acest spor nu este deloc evidentă. Majoritatea populației din orașe trăiește și muncește în radiații ambiante, iar sporul pentru radiații, acolo unde este definit, se referă la radiații generate la acel loc de muncă.
Beneficiau angajații ADP Sector 1 de sporul de antenă încă din 2016?insert_link
Nu am putut găsi documente oficiale (state salariale, contracte) ale ADP Sector 1 care să confirme acest fapt, dar ADP Sector 1 nu a infirmat numeroasele consemnări în presă:
- ADP Sector 1 a contractat firma A Better Life Solutions SRL (anterior denumită Arexman Construct SRL) pentru măsurători ale cîmpului electromagnetic, atît în 2016, cît și în 2021. (Surse: HotNews, Mediafax, Europa FM).
- Firma a determinat că există radiații în zonă care să justifice sporul de condiții vătămătoare. Nu am putut găsi rezultatele acestor măsurători, dar ele au fost încorporate în site-ul Monitor EMF, unde nivelul raportat este de 1.379 de ori mai mic decît nivelul de referință (detalii mai jos).
Este justificat acest spor de nivelul de radiații?insert_link
Lăsăm deoparte aspectul semnalat anterior: radiațiile ambiante nu par să fie un criteriu legal pentru sporul de antenă.
Nivelul de referință acceptabil pentru radiațiile electromagnetice este definit în Normele Ministerului Sănătății din 2006. De asemenea, ANCOM colectează și publică măsurători ale intensității cîmpului electromagnetic.
Există patru măsurători din anul 2021 în zona ADP Sector 1 (Bulevardul Poligrafiei nr. 4) și toate indică radiații de 400 pînă la 2.600 de ori mai mici decît nivelul de referință. Nu avem motive să credem că în 2016 situația ar fi fost radical diferită, deoarece atunci existau mai puține antene, după cum a declarat ANCOM într-o declarație pentru Europa FM:
[...] numărul de stații existente la nivelul anului 2016 în locația menționată era mai mic decît cel din prezent, generînd un nivel de intensitate a cîmpului electromagnetic mai scăzut decît cel actual.
Considerăm că sporul de antenă pentru angajații ADP Sector 1 nu a fost la niciun moment justificat. Afirmațiile lui Clotilde Armand sînt adevărate.
