„ Susțin ideea de 6% pentru educație (...), pentru că, din punctul meu de vedere, educația este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională. ”

Ligia Deca · 10 noiembrie 2013 · surse:
1
context

În 2013, Ligia Deca a susținut public campania "6% pentru educație", inițiată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești (ANOSR). Vezi înregistrarea video a declarației.

Reamintim că Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede la Art. 8 că:

Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.

Conform EduPedu.ro, articolul 8 din Legea educației nr. 1/2011 nu a fost aplicat niciodată, fiindcă a fost ori modificat prin Legea Bugetului, ori amânat prin ordonanțe de urgență emise de Guvern:

  1. Ordonanța de urgență nr. 84/2012 (Guvernul Ponta)
  2. Ordonanța de urgență nr. 103/2013 (Guvernul Ponta)
  3. Ordonanța de urgență nr. 83/2014 (Guvernul Ponta)
  4. Ordonanța de urgență nr. 99/2016 (Guvernul Cioloș)
  5. Ordonanța de urgență nr. 9/2017 (Guvernul Grindeanu)
  6. Ordonanța de urgență nr. 90/2017 (Guvernul Tudose)
  7. Ordonanța de urgență nr. 114/2018 (Guvernul Dăncilă), cu efect în perioada 2019-2021
  8. Ordonanța de urgență nr. 130/2021 (Guvernul Ciucă)
  9. Ordonanța de urgență nr. 168/2022 (Guvernul Ciucă), cu efect pe anul 2023.

Reamintim că:

Ordonanța de urgență este un act normativ emis de Guvern în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Acest tip de act normativ constituie o formă prin care puterii executive din România (guvernului) i se atribuie drept legislativ, în speță acela de a da legi, pe care în mod normal doar parlamentul are dreptul să le adopte. (sursa Wikipedia)

Pentru a ne face o idee despre starea învățământului românesc comparativ cu cel la nivel de UE, puteți citi "Monitorul educației și formării" pentru România, publicat anual de Comisia Europeană (ediția 2022, ediții mai vechi aici):

Extras din Monitorul educației și formării 2022, raport pentru ROMÂNIA, întocmit de Comisia Europeană

de verificat
Verificăm dacă Ligia Deca mai susține ideea de 6% din PIB pentru educație, odată devenită ministru al Educației începând cu anul 2022.
educație finanțe
adăugată de sonia pe 17 martie 2023
hourglass_full arată versiunile code arată codul Markdown
un răspuns
1

S-a răzgândit Ligia Deca față de acum 9 ani?insert_link

Conform unui articol EduPedu.ro de pe 7 decembrie 2022, Ligia Deca a declarat prin telefon (pentru această publicație online) următoarele lucruri:

Mergem pe varianta din proiectul de buget, acesta fiind acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege. În momentul adoptării noilor legi, vom solicita actualizarea bugetului în concordanță cu noile prevederi.

Bugetul pe anul 2023 pentru educație a fost votat la valoarea de 3,2% din PIB, adică aproape de două ori mai mic decât cei 6% din PIB prevăzuți de lege și susținuți de Deca cu 9 ani în urmă.

Studiu de caz: Ar putea fi echivalenți cei 6% din PIB din 2013 cu cei 3,2% din PIB din 2023?insert_link

Comparăm bugetele educației pe 2013 și pe 2023 (sursa aici):

anul buget alocat (% din PIB) buget alocat (milioane RON) buget IDEAL (6% din PIB, milioane RON) buget alocat, corelat cu inflația până în 2023 (milioane RON) buget ideal, corelat cu inflația până în 2023 (milioane RON)
2013 2,8% 17.817 38.179 24.755 53.047
2023 3,2% 49.509 92.829 49.509 92.829

Conform tabelului de mai sus, 6% din PIB în 2013, corelați cu inflația actuală, reprezintă o sumă cu 3.538 milioane de lei (3,53 miliarde de lei) mai mare decât cei 3,2% din PIB alocați în 2023 (53.047-49.509=3.538).

Cu toate acestea, următoarele argumente susțin ideea că nevoile financiare ale învățământului din România au crescut față de anul 2013:

  1. școlile primare din România erau mai înghesuite în 2020 decât în 2013, ca număr de elevi raportat la numărul de profesori (statistică Eurostat pentru "educația primară", adică clasele 0-4, conform ISCED nivel 1):

Statistici Eurostat pe anul 2013: numărul de elevi raportat la numărul de profesori, în școlile primare, date comparative pentru țările membre UE, cu România pe locul 5 în topul celor mai aglomerate școli

Statistici Eurostat pe anul 2020: numărul de elevi raportat la numărul de profesori, în școlile primare, date comparative pentru țările membre UE, cu România pe locul 1 în topul celor mai aglomerate școli

  1. nivelul de aglomerare în școlile primare, menționat mai sus, a crescut în fiecare an din 2013 până în 2020, deci putem presupune că și în perioada 2020-2023 a crescut:

Statistici Eurostat pe anii 2013-2020: numărul de elevi raportat la numărul de profesori, în școlile primare din România

Este nevoie de mai multe școli (clădiri) și mai mulți profesori (angajați), pentru a scădea raportul elevi/profesori din tabelul de mai sus.

  1. programul prezidențial "România Educată", lansat în 2016 și finalizat la nivel conceptual în 2021, cuprinde 10 deziderate pentru sistemul educațional românesc la orizontul 2030, și propune 19 ținte pentru modernizarea tuturor formelor de educație formală (Educație timpurie, Învățământ preuniversitar și Învățământ superior) până în 2025 și/sau 2030; o parte din aceste ținte au fost incluse în PNRR, pentru a beneficia de finanțare de la UE. Reamintim însă că banii din PNRR sunt condiționați de îndeplinirea unor ținte și jaloane asumate de România, în caz contrar banii de la UE nu mai vin, iar investițiile începute/asumate vor trebui finanțate din bugetul țării.

  2. chiar una din țintele enumerate în programul prezidențial "România Educată" propune alocarea mai multor bani pentru educație:

    Creșterea finanțării educației, pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE.

Menționăm că în 2021, media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE era de 4.8% din PIB, conform Eurostat.

Concluzie: chiar dacă în teorie cei 6% din PIB din 2013 ar fi echivalenți cu cei 3,2% din PIB din 2023, totuși nevoile educației din România sunt mai mari în 2023 decât erau în 2013, deci în continuare ar trebui militat pentru alocarea a 6% din PIB educației, în fiecare an.

gavel răzgîndire
publicat de sonia pe 14 iunie 2023
insert_link legătură permanentă hourglass_full arată versiunile code arată codul Markdown
ajutor pentru Markdown: CommonMark • GitHub Flavored

Îți recomandăm să nu publici răspunsuri și comentarii doar pentru a mulțumi. Votează pozitiv mesajul original pentru a-l aprecia.

Îți recomandăm să adaugi un context pentru orice legătură externă (link) folosită în răspuns. În felul acesta, cititorii vor înțelege mai ușor relevanța acelei legături.