Istoricul răspunsului #168

autor dată modificări
cata pe 31 ianuarie 2024
- acceptare
Răspuns acceptat ca demonstrație.
sonia pe 31 ianuarie 2024
- modificări la conținut 


      

      

      
#### 1) Cheltuielile cu salariile bugetarilor pe 2023 și 2013
Conform Ministerului Finanțelor, cheltuielile de personal au fost de:
* 63,18 miliarde de lei în 2023 (vezi sursa A);
* 19,55 miliarde de lei în 2013 (vezi sursa B), echivalentul a 27,17 miliarde lei în 2023 (vezi sursa C, D).

Cheltuielile de personal pe 2023 sunt deci de 2,3 ori mai mari decât cele pe 2013 (63,18 / 27,17 = 2,32). Raportat doar la inflația acumulată în perioada 2013-2023, ele ar fi trebuit să crească doar de 1,38 ori (27,17 / 19,55 = 1,38).

Ciolacu spune că cheltuielile de personal au crescut de 2,6 ori în ultimii 10 ani, o valoare foarte apropiată de valoarea calculată mai sus (2,3).
Scopul 1) este deci "în general adevărat".

**Surse:**

    

    
* A = site-ul Ministerului Finanțelor, pagina web "Buget 2023", sub-secțiunea "Repartizare pe trimestre", documentul Excel [Bugetul pe anul 2023 (cheltuieli de personal)](https://mfinante.gov.ro/documents/35673/10453994/Cheltuielidepersonal2023.xls)


      

      

      
* B = [Bugetul general consolidat pe anul 2013](https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/169627/Anexaraport_trimII.pdf#page=4)
* C = Rata inflației în 2013-2023, [serie de date anuale INS](https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala)
* D = [Inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/) survenită din 2013 până în 2023, vezi și C.

#### 2) Exemple de stagnare/scădere a calității serviciilor publice, în perioada 2013-2023

a) Rata de abandon școlar în România a crescut în perioada 2014-2017 (versus 2013), iar în perioada 2018-2022 a stagnat, cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1103336/school-dropout-rate-romania/):

  Rata de abandon școlar în România, în perioada 2011-2022. Date de la Statista.com


b) Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat a scăzut din 2013 până în 2022, de la 856 elevi la o medie anuală de 322 elevi (cu excepția anului 2020, în care pandemia de coronavirus a afectat masiv organizarea anului școlar), cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1131485/romania-students-with-an-average-of-10-at-the-national-evaluation-exam/):

  Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, în perioada 2013-2022. Date de la Statista.com


c) Procentul de copii sub 6 ani expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a crescut în 2016 versus 2015, a scăzut în 2019 dar a crescut din nou în perioada pandemiei (2020-2022), cf. [Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/218a00d3-c90b-485a-aa40-7887e9b71fc3?lang=en):

  Procentul de copii sub 6 ani, aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, în România, în perioada 2015-2022. Date Eurostat.


d) Numărul de km de autostradă dați în folosință în fiecare an, în perioada 2013-2023, a variat între 117 și 0 km pe an, cu o medie anuală de 51 km, cf. [CNADNR](http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/proiecte/Retea%20in%20trafic%2020.11.2023.pdf#page=2):

  Tabel cu rețeaua în trafic (autostrăzi și drumuri expres) la 20.11.2023, în România, cu lungimi date în folosință în perioada 2012-2023 și media pe ani. Tabel realizat de DIGNITAS pe baza datelor de la CNADNR.ro


e) CFR Călători, operatorul de stat pentru transport feroviar, a înregistrat o scădere a cotei de piață în perioada 2016-2021 (de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2021) **în favoarea operatorilor privați de transport feroviar de călători**; iar în ce privește evoluția indicatorului număr tren-km/salariat în perioada 2016-2020, CFR Călători a avut eficiența cea mai scăzută, comparativ cu ceilalți operatori privați, cf. unui studiu [Club Feroviar](https://clubferoviar.ro/cfr-calatori-vs-operatori-privati/) din mai 2021:

  Tabel cu evoluția numărului de trenuri operate în perioada 2016-2020 și tabel cu evoluția indicatorului tren-km operat în perioada 2016-2020. Date și tabele de pe clubferoviar.ro


f) în România, viteza comercială medie a trenurilor de călători și cea a trenurilor de marfă a stagnat sau scăzut în ultimii 9 ani, cf. rapoartelor anuale ale CFR:

anul | viteza comercială medie a trenurilor de călători | viteza comercială medie a trenurilor de marfă
--|--:|--:|
[2022](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2023/06/Raport-activitate-CFR-2022-v7.pdf#page=29) | 44,83 km/oră | 15,6 km/oră
[2013](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2013/10/files_rap_act_Raport-activitate-CFR-2013.pdf#page=64) | 43,57 km/oră |  19,82 km/oră

Vitezele medii mai sus menționate includ și trenurile CFR și trenurile companiilor private, dar infrastructura ferată (care dictează limitele de viteză pe anumite rute) este a statului.

Scopul 2) este deci adevărat, deși am trecut în revistă doar 3 domenii importante (educație, protecție socială, transporturi).

#### Concluzie
Cu un scop "în general adevărat" și un al doilea "adevărat", această afirmație primește verdictul "în general adevărată".

    

          

      

    
    
    
      		


                           

  
     

      
        
          
  
    
  
sonia  

  
    
  pe 31 ianuarie 2024

  

  
          

        

          - modificări la conținut
        

        

            


      

      

      
#### 1) Cheltuielile cu salariile bugetarilor pe 2023 și 2013
Conform Ministerului Finanțelor, cheltuielile de personal au fost de:
* 63,18 miliarde de lei în 2023 (vezi sursa A);
* 19,55 miliarde de lei în 2013 (vezi sursa B), echivalentul a 27,17 miliarde lei în 2023 (vezi sursa C, D).

Cheltuielile de personal pe 2023 sunt deci de 2,3 ori mai mari decât cele pe 2013 (63,18 / 27,17 = 2,32). Raportat doar la inflația acumulată în perioada 2013-2023, ele ar fi trebuit să crească doar de 1,38 ori (27,17 / 19,55 = 1,38).

Ciolacu spune că cheltuielile de personal au crescut de 2,6 ori în ultimii 10 ani, o valoare foarte apropiată de valoarea calculată mai sus (2,3).
Scopul 1) este deci "în general adevărat".

**Surse:**
* A = pagina web "Buget 2023", sub-secțiunea "Repartizare pe trimestre", documentul Excel [Bugetul pe anul 2023 (cheltuieli de personal)](https://mfinante.gov.ro/documents/35673/10453994/Cheltuielidepersonal2023.xls)
* B = [Bugetul general consolidat pe anul 2013](https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/169627/Anexaraport_trimII.pdf#page=4)
* C = Rata inflației în 2013-2023, [serie de date anuale INS](https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala)
* D = [Inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/) survenită din 2013 până în 2023, vezi și C.

#### 2) Exemple de stagnare/scădere a calității serviciilor publice, în perioada 2013-2023

a) Rata de abandon școlar în România a crescut în perioada 2014-2017 (versus 2013), iar în perioada 2018-2022 a stagnat, cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1103336/school-dropout-rate-romania/):

  Rata de abandon școlar în România, în perioada 2011-2022. Date de la Statista.com


b) Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat a scăzut din 2013 până în 2022, de la 856 elevi la o medie anuală de 322 elevi (cu excepția anului 2020, în care pandemia de coronavirus a afectat masiv organizarea anului școlar), cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1131485/romania-students-with-an-average-of-10-at-the-national-evaluation-exam/):

  Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, în perioada 2013-2022. Date de la Statista.com


c) Procentul de copii sub 6 ani expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a crescut în 2016 versus 2015, a scăzut în 2019 dar a crescut din nou în perioada pandemiei (2020-2022), cf. [Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/218a00d3-c90b-485a-aa40-7887e9b71fc3?lang=en):

  Procentul de copii sub 6 ani, aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, în România, în perioada 2015-2022. Date Eurostat.


d) Numărul de km de autostradă dați în folosință în fiecare an, în perioada 2013-2023, a variat între 117 și 0 km pe an, cu o medie anuală de 51 km, cf. [CNADNR](http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/proiecte/Retea%20in%20trafic%2020.11.2023.pdf#page=2):

  Tabel cu rețeaua în trafic (autostrăzi și drumuri expres) la 20.11.2023, în România, cu lungimi date în folosință în perioada 2012-2023 și media pe ani. Tabel realizat de DIGNITAS pe baza datelor de la CNADNR.ro


e) CFR Călători, operatorul de stat pentru transport feroviar, a înregistrat o scădere a cotei de piață în perioada 2016-2021 (de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2021) **în favoarea operatorilor privați de transport feroviar de călători**; iar în ce privește evoluția indicatorului număr tren-km/salariat în perioada 2016-2020, CFR Călători a avut eficiența cea mai scăzută, comparativ cu ceilalți operatori privați, cf. unui studiu [Club Feroviar](https://clubferoviar.ro/cfr-calatori-vs-operatori-privati/) din mai 2021:

  Tabel cu evoluția numărului de trenuri operate în perioada 2016-2020 și tabel cu evoluția indicatorului tren-km operat în perioada 2016-2020. Date și tabele de pe clubferoviar.ro


f) în România, viteza comercială medie a trenurilor de călători și cea a trenurilor de marfă a stagnat sau scăzut în ultimii 9 ani, cf. rapoartelor anuale ale CFR:

anul | viteza comercială medie a trenurilor de călători | viteza comercială medie a trenurilor de marfă
--|--:|--:|
[2022](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2023/06/Raport-activitate-CFR-2022-v7.pdf#page=29) | 44,83 km/oră | 15,6 km/oră
[2013](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2013/10/files_rap_act_Raport-activitate-CFR-2013.pdf#page=64) | 43,57 km/oră |  19,82 km/oră

Vitezele medii mai sus menționate includ și trenurile CFR și trenurile companiilor private, dar infrastructura ferată (care dictează limitele de viteză pe anumite rute) este a statului.


    

    
Scopul 3)2) este deci adevărat, deși am trecut în revistă doar domeniile3 educație,domenii importante (educație, protecție socială, transporturi.transporturi).


      

      

      
#### Concluzie

    

    
Cu douăun scopuriscop "în general adevărate"adevărat" și un al treileadoilea adevărat,"adevărat", această afirmație primește verdictul "în general adevărată".


          

      

    
    
    
      		


                           

  
     

      
        
          
  
    
  
sonia  

  
    
  pe 31 ianuarie 2024

  

  
          

        

          - modificări la conținut
        

        

            


      

      

      
#### 1) Cheltuielile cu salariile bugetarilor pe 2023 și 2013
Conform Ministerului Finanțelor, cheltuielile de personal au fost de:
* 63,18 miliarde de lei în 2023 (vezi sursa A);
* 19,55 miliarde de lei în 2013 (vezi sursa B), echivalentul a 27,17 miliarde lei în 2023 (vezi sursa C, D).

Cheltuielile de personal pe 2023 sunt deci de 2,3 ori mai mari decât cele pe 2013 (63,18 / 27,17 = 2,32). Raportat doar la inflația acumulată în perioada 2013-2023, ele ar fi trebuit să crească doar de 1,38 ori (27,17 / 19,55 = 1,38).

Ciolacu spune că cheltuielile de personal au crescut de 2,6 ori în ultimii 10 ani, o valoare foarte apropiată de valoarea calculată mai sus (2,3).
Scopul 1) este deci "în general adevărat".

**Surse:**
* A = pagina web "Buget 2023", sub-secțiunea "Repartizare pe trimestre", documentul Excel [Bugetul pe anul 2023 (cheltuieli de personal)](https://mfinante.gov.ro/documents/35673/10453994/Cheltuielidepersonal2023.xls)
* B = [Bugetul general consolidat pe anul 2013](https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/169627/Anexaraport_trimII.pdf#page=4)
* C = Rata inflației în 2013-2023, [serie de date anuale INS](https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala)
* D = [Inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/) survenită din 2013 până în 2023, vezi și C.

#### 2) Exemple de stagnare/scădere a calității serviciilor publice, în perioada 2013-2023

a) Rata de abandon școlar în România a crescut în perioada 2014-2017 (versus 2013), iar în perioada 2018-2022 a stagnat, cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1103336/school-dropout-rate-romania/):

  Rata de abandon școlar în România, în perioada 2011-2022. Date de la Statista.com


b) Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat a scăzut din 2013 până în 2022, de la 856 elevi la o medie anuală de 322 elevi (cu excepția anului 2020, în care pandemia de coronavirus a afectat masiv organizarea anului școlar), cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1131485/romania-students-with-an-average-of-10-at-the-national-evaluation-exam/):

  Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, în perioada 2013-2022. Date de la Statista.com



    

    
c) Procentul de copii (subsub 176 ani)ani expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzutcrescut din 2015 în 2022,2016 darversus nivelul2015, în România a rămasscăzut mereuîn cu2019 celdar puțin 9 procente mai mare decât media UE, iar post-pandemie a crescut maidin multnou decât în UEperioada (perioadapandemiei 2020-2022),(2020-2022), cf. [Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/218a00d3-c90b-485a-aa40-7887e9b71fc3?lang=en):
<a href="attachment/122/full.png"href="attachment/154/full.png" class="expand">
  <img src="attachment/122/200.png"src="attachment/154/200.png" alt="Procentul de copii (subsub 176 ani)ani, aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, în RomâniaRomânia, versus UE, în perioada 2015-2022. Date Eurostat.">


      

      

      


d) Numărul de km de autostradă dați în folosință în fiecare an, în perioada 2013-2023, a variat între 117 și 0 km pe an, cu o medie anuală de 51 km, cf. [CNADNR](http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/proiecte/Retea%20in%20trafic%2020.11.2023.pdf#page=2):

  Tabel cu rețeaua în trafic (autostrăzi și drumuri expres) la 20.11.2023, în România, cu lungimi date în folosință în perioada 2012-2023 și media pe ani. Tabel realizat de DIGNITAS pe baza datelor de la CNADNR.ro


e) CFR Călători, operatorul de stat pentru transport feroviar, a înregistrat o scădere a cotei de piață în perioada 2016-2021 (de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2021) **în favoarea operatorilor privați de transport feroviar de călători**; iar în ce privește evoluția indicatorului număr tren-km/salariat în perioada 2016-2020, CFR Călători a avut eficiența cea mai scăzută, comparativ cu ceilalți operatori privați, cf. unui studiu [Club Feroviar](https://clubferoviar.ro/cfr-calatori-vs-operatori-privati/) din mai 2021:

  Tabel cu evoluția numărului de trenuri operate în perioada 2016-2020 și tabel cu evoluția indicatorului tren-km operat în perioada 2016-2020. Date și tabele de pe clubferoviar.ro


f) în România, viteza comercială medie a trenurilor de călători și cea a trenurilor de marfă a stagnat sau scăzut în ultimii 9 ani, cf. rapoartelor anuale ale CFR:

anul | viteza comercială medie a trenurilor de călători | viteza comercială medie a trenurilor de marfă
--|--:|--:|
[2022](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2023/06/Raport-activitate-CFR-2022-v7.pdf#page=29) | 44,83 km/oră | 15,6 km/oră
[2013](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2013/10/files_rap_act_Raport-activitate-CFR-2013.pdf#page=64) | 43,57 km/oră |  19,82 km/oră

Vitezele medii mai sus menționate includ și trenurile CFR și trenurile companiilor private, dar infrastructura ferată (care dictează limitele de viteză pe anumite rute) este a statului.

Scopul 3) este deci adevărat, deși am trecut în revistă doar domeniile educație, protecție socială, transporturi.

#### Concluzie
Cu două scopuri "în general adevărate" și un al treilea adevărat, această afirmație primește verdictul "în general adevărată".

    

          

      

    
    
    
      		


                           

  
     

      
        
          
  
    
  
sonia  

  
    
  pe 31 ianuarie 2024

  

  
          

        

          - modificări la conținut
        

        

            


      

      

      
#### 1) Cheltuielile cu salariile bugetarilor pe 2023 și 2013
Conform Ministerului Finanțelor, cheltuielile de personal au fost de:
* 63,18 miliarde de lei în 2023 (vezi sursa A);
* 19,55 miliarde de lei în 2013 (vezi sursa B), echivalentul a 27,17 miliarde lei în 2023 (vezi sursa C, D).

Cheltuielile de personal pe 2023 sunt deci de 2,3 ori mai mari decât cele pe 2013 (63,18 / 27,17 = 2,32). Raportat doar la inflația acumulată în perioada 2013-2023, ele ar fi trebuit să crească doar de 1,38 ori (27,17 / 19,55 = 1,38).

Ciolacu spune că cheltuielile de personal au crescut de 2,6 ori în ultimii 10 ani, o valoare foarte apropiată de valoarea calculată mai sus (2,3).
Scopul 1) este deci "în general adevărat".

**Surse:**
* A = pagina web "Buget 2023", sub-secțiunea "Repartizare pe trimestre", documentul Excel [Bugetul pe anul 2023 (cheltuieli de personal)](https://mfinante.gov.ro/documents/35673/10453994/Cheltuielidepersonal2023.xls)
* B = [Bugetul general consolidat pe anul 2013](https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/169627/Anexaraport_trimII.pdf#page=4)
* C = Rata inflației în 2013-2023, [serie de date anuale INS](https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala)
* D = [Inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/) survenită din 2013 până în 2023, vezi și C.

#### 2) Exemple de stagnare/scădere a calității serviciilor publice, în perioada 2013-2023


    

    
a) ÎnRata perioada 2013-2022, rata de abandon școlar dinîn România a fostcrescut cuîn celperioada puțin2014-2017 5(versus procente2013), maiiar mareîn decâtperioada media2018-2022 dina UE,stagnat, atingând un maximum de 19,1% în 2015, cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1103336/school-dropout-rate-romania/):
<a href="attachment/118/full.png"href="attachment/153/full.png" class="expand">
  <img src="attachment/118/200.png"src="attachment/153/200.png" alt="Rata de abandon școlar în RomâniaRomânia, versus Uniunea Europeană, în perioada 2011-2022. Date de la Statista.com">


      

      

      


b) Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat a scăzut din 2013 până în 2022, de la 856 elevi la o medie anuală de 322 elevi (cu excepția anului 2020, în care pandemia de coronavirus a afectat masiv organizarea anului școlar), cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1131485/romania-students-with-an-average-of-10-at-the-national-evaluation-exam/):

  Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, în perioada 2013-2022. Date de la Statista.com


c) Procentul de copii (sub 17 ani) expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut din 2015 în 2022, dar nivelul în România a rămas mereu cu cel puțin 9 procente mai mare decât media UE, iar post-pandemie a crescut mai mult decât în UE (perioada 2020-2022), cf. [Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/218a00d3-c90b-485a-aa40-7887e9b71fc3?lang=en):

  Procentul de copii (sub 17 ani) aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, în România versus UE, în perioada 2015-2022. Date Eurostat.


d) Numărul de km de autostradă dați în folosință în fiecare an, în perioada 2013-2023, a variat între 117 și 0 km pe an, cu o medie anuală de 51 km, cf. [CNADNR](http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/proiecte/Retea%20in%20trafic%2020.11.2023.pdf#page=2):

  Tabel cu rețeaua în trafic (autostrăzi și drumuri expres) la 20.11.2023, în România, cu lungimi date în folosință în perioada 2012-2023 și media pe ani. Tabel realizat de DIGNITAS pe baza datelor de la CNADNR.ro


e) CFR Călători, operatorul de stat pentru transport feroviar, a înregistrat o scădere a cotei de piață în perioada 2016-2021 (de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2021) **în favoarea operatorilor privați de transport feroviar de călători**; iar în ce privește evoluția indicatorului număr tren-km/salariat în perioada 2016-2020, CFR Călători a avut eficiența cea mai scăzută, comparativ cu ceilalți operatori privați, cf. unui studiu [Club Feroviar](https://clubferoviar.ro/cfr-calatori-vs-operatori-privati/) din mai 2021:

  Tabel cu evoluția numărului de trenuri operate în perioada 2016-2020 și tabel cu evoluția indicatorului tren-km operat în perioada 2016-2020. Date și tabele de pe clubferoviar.ro


f) în România, viteza comercială medie a trenurilor de călători și cea a trenurilor de marfă a stagnat sau scăzut în ultimii 9 ani, cf. rapoartelor anuale ale CFR:

anul | viteza comercială medie a trenurilor de călători | viteza comercială medie a trenurilor de marfă
--|--:|--:|
[2022](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2023/06/Raport-activitate-CFR-2022-v7.pdf#page=29) | 44,83 km/oră | 15,6 km/oră
[2013](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2013/10/files_rap_act_Raport-activitate-CFR-2013.pdf#page=64) | 43,57 km/oră |  19,82 km/oră

Vitezele medii mai sus menționate includ și trenurile CFR și trenurile companiilor private, dar infrastructura ferată (care dictează limitele de viteză pe anumite rute) este a statului.

Scopul 3) este deci adevărat, deși am trecut în revistă doar domeniile educație, protecție socială, transporturi.

#### Concluzie
Cu două scopuri "în general adevărate" și un al treilea adevărat, această afirmație primește verdictul "în general adevărată".

    

          

      

    
    
    
      		


                           

  
     

      
        
          
  
    
  
sonia  

  
    
  pe 31 ianuarie 2024

  

  
          

        

          - modificări la conținut
        

        

            


      

      

      
#### 1) Cheltuielile cu salariile bugetarilor pe 2023 și 2013
Conform Ministerului Finanțelor, cheltuielile de personal au fost de:
* 63,18 miliarde de lei în 2023 (vezi sursa A);

    

    
* 19,55 miliarde de lei în 2013 (vezi sursa B);B), echivalentul a 27,17 miliarde lei în 2023 (vezi sursa C, D).


      

      

      

    

    
19.55Cheltuielile miliardede personal pe 2023 sunt deci de lei2,3 înori 2013mai înseamnămari echivalentuldecât acele pe 2013 (63,18 / 27,17 miliarde= lei2,32). înRaportat 2023,doar luândla inflația acumulată în calculperioada [inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/)2013-2023, survenităele dinar 2013fi pânătrebuit însă 2023crească (vezidoar șide sursa1,38 C).ori (27,17 / 19,55 = 1,38).


      

      

      

    

    
CheltuielileCiolacu despune personalcă pecheltuielile 2023de suntpersonal deciau crescut de 2,32,6 ori maiîn mariultimii decât10 celelani, peo 2013valoare (63,18foarte /apropiată 27,17 = 2,32). Ciolacu spune că ar fi de 2,6valoarea oricalculată mai mari,sus dar cele două valori sunt oricum foarte apropiate. (2,3).
Scopul 1) este deci "în general adevărat".


      

      

      

    

    
----
Conform unui [calculator de inflație](https://calculatorulinflatiei.ro/), din 2013 până acum, puterea de cumpărare a sumei de 1,000 lei a scăzut până la 719.71 lei după o devalorizare netă de 28.03%. Similar, suma de 1,000 lei ajustată cu inflația din 2013 până în prezent, ar avea puterea de cumpărare a 1,389.43 lei în 2023.

1,389.43 / 1,000 = 1,38

Deci doar pentru a ține pasul cu inflația acumulată în perioada 2013-2023, cheltuielile cu salariile bugetare ar fi trebuit să crească de 1,38 de ori, nu de 2,6 ori (cu 160%) cum spune Ciolacu. Însă cele două valori sunt foarte apropiate, deci scopul 2) este "în general adevărat".



      

      

      
**Surse:**
* A = pagina web "Buget 2023", sub-secțiunea "Repartizare pe trimestre", documentul Excel [Bugetul pe anul 2023 (cheltuieli de personal)](https://mfinante.gov.ro/documents/35673/10453994/Cheltuielidepersonal2023.xls)
* B = [Bugetul general consolidat pe anul 2013](https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/169627/Anexaraport_trimII.pdf#page=4)
* C = Rata inflației în 2013-2023, [serie de date anuale INS](https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala)

    

    
* D = [Inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/) survenită din 2013 până în 2023, vezi și C.


      

      

      
#### 2) Exemple de stagnare/scădere a calității serviciilor publice, în perioada 2013-2023

a) În perioada 2013-2022, rata de abandon școlar din România a fost cu cel puțin 5 procente mai mare decât media din UE, atingând un maximum de 19,1% în 2015, cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1103336/school-dropout-rate-romania/):

  Rata de abandon școlar în România versus Uniunea Europeană, în perioada 2011-2022. Date de la Statista.com


b) Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat a scăzut din 2013 până în 2022, de la 856 elevi la o medie anuală de 322 elevi (cu excepția anului 2020, în care pandemia de coronavirus a afectat masiv organizarea anului școlar), cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1131485/romania-students-with-an-average-of-10-at-the-national-evaluation-exam/):

  Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, în perioada 2013-2022. Date de la Statista.com


c) Procentul de copii (sub 17 ani) expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut din 2015 în 2022, dar nivelul în România a rămas mereu cu cel puțin 9 procente mai mare decât media UE, iar post-pandemie a crescut mai mult decât în UE (perioada 2020-2022), cf. [Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/218a00d3-c90b-485a-aa40-7887e9b71fc3?lang=en):

  Procentul de copii (sub 17 ani) aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, în România versus UE, în perioada 2015-2022. Date Eurostat.


d) Numărul de km de autostradă dați în folosință în fiecare an, în perioada 2013-2023, a variat între 117 și 0 km pe an, cu o medie anuală de 51 km, cf. [CNADNR](http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/proiecte/Retea%20in%20trafic%2020.11.2023.pdf#page=2):

  Tabel cu rețeaua în trafic (autostrăzi și drumuri expres) la 20.11.2023, în România, cu lungimi date în folosință în perioada 2012-2023 și media pe ani. Tabel realizat de DIGNITAS pe baza datelor de la CNADNR.ro


e) CFR Călători, operatorul de stat pentru transport feroviar, a înregistrat o scădere a cotei de piață în perioada 2016-2021 (de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2021) **în favoarea operatorilor privați de transport feroviar de călători**; iar în ce privește evoluția indicatorului număr tren-km/salariat în perioada 2016-2020, CFR Călători a avut eficiența cea mai scăzută, comparativ cu ceilalți operatori privați, cf. unui studiu [Club Feroviar](https://clubferoviar.ro/cfr-calatori-vs-operatori-privati/) din mai 2021:

  Tabel cu evoluția numărului de trenuri operate în perioada 2016-2020 și tabel cu evoluția indicatorului tren-km operat în perioada 2016-2020. Date și tabele de pe clubferoviar.ro


f) în România, viteza comercială medie a trenurilor de călători și cea a trenurilor de marfă a stagnat sau scăzut în ultimii 9 ani, cf. rapoartelor anuale ale CFR:

anul | viteza comercială medie a trenurilor de călători | viteza comercială medie a trenurilor de marfă
--|--:|--:|
[2022](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2023/06/Raport-activitate-CFR-2022-v7.pdf#page=29) | 44,83 km/oră | 15,6 km/oră
[2013](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2013/10/files_rap_act_Raport-activitate-CFR-2013.pdf#page=64) | 43,57 km/oră |  19,82 km/oră

Vitezele medii mai sus menționate includ și trenurile CFR și trenurile companiilor private, dar infrastructura ferată (care dictează limitele de viteză pe anumite rute) este a statului.

Scopul 3) este deci adevărat, deși am trecut în revistă doar domeniile educație, protecție socială, transporturi.

#### Concluzie
Cu două scopuri "în general adevărate" și un al treilea adevărat, această afirmație primește verdictul "în general adevărată".

    

          

      

    
    
    
      		


                           

  
     

      
        
          
  
    
  
sonia  

  
    
  pe 31 ianuarie 2024

  

  
          

        

          - modificări la conținut
        

        

            


      

      

      
#### 1) Cheltuielile cu salariile bugetarilor pe 2023 și 2013
Conform Ministerului Finanțelor, cheltuielile de personal au fost de:
* 63,18 miliarde de lei în 2023 (vezi sursa A);
* 19,55 miliarde de lei în 2013 (vezi sursa B);

19.55 miliarde de lei în 2013 înseamnă echivalentul a 27,17 miliarde lei în 2023, luând în calcul [inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/) survenită din 2013 până în 2023 (vezi și sursa C).

Cheltuielile de personal pe 2023 sunt deci de 2,3 ori mai mari decât celel pe 2013 (63,18 / 27,17 = 2,32). Ciolacu spune că ar fi de 2,6 ori mai mari, dar cele două valori sunt oricum foarte apropiate. Scopul 1) este "în general adevărat".

----
Conform unui [calculator de inflație](https://calculatorulinflatiei.ro/), din 2013 până acum, puterea de cumpărare a sumei de 1,000 lei a scăzut până la 719.71 lei după o devalorizare netă de 28.03%. Similar, suma de 1,000 lei ajustată cu inflația din 2013 până în prezent, ar avea puterea de cumpărare a 1,389.43 lei în 2023.

1,389.43 / 1,000 = 1,38

Deci doar pentru a ține pasul cu inflația acumulată în perioada 2013-2023, cheltuielile cu salariile bugetare ar fi trebuit să crească de 1,38 de ori, nu de 2,6 ori (cu 160%) cum spune Ciolacu. Însă cele două valori sunt foarte apropiate, deci scopul 2) este "în general adevărat".

**Surse:**

    

    
* A = pagina web "Buget 2023", sub-secțiunea "Repartizare pe trimestre", documentul Excel [Bugetul pe anul 2023 (cheltuieli de personal)](https://mfinante.gov.ro/documents/35673/10453994/Cheltuielidepersonal2023.xls)
* B = [Bugetul general consolidat pe anul 2013](https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/169627/Anexaraport_trimII.pdf#page=4)
* C = Rata inflației în 2013-2023, [serie de date anuale INS](https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala)


      

      

      
#### 2) Exemple de stagnare/scădere a calității serviciilor publice, în perioada 2013-2023

a) În perioada 2013-2022, rata de abandon școlar din România a fost cu cel puțin 5 procente mai mare decât media din UE, atingând un maximum de 19,1% în 2015, cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1103336/school-dropout-rate-romania/):

  Rata de abandon școlar în România versus Uniunea Europeană, în perioada 2011-2022. Date de la Statista.com


b) Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat a scăzut din 2013 până în 2022, de la 856 elevi la o medie anuală de 322 elevi (cu excepția anului 2020, în care pandemia de coronavirus a afectat masiv organizarea anului școlar), cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1131485/romania-students-with-an-average-of-10-at-the-national-evaluation-exam/):

  Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, în perioada 2013-2022. Date de la Statista.com


c) Procentul de copii (sub 17 ani) expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut din 2015 în 2022, dar nivelul în România a rămas mereu cu cel puțin 9 procente mai mare decât media UE, iar post-pandemie a crescut mai mult decât în UE (perioada 2020-2022), cf. [Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/218a00d3-c90b-485a-aa40-7887e9b71fc3?lang=en):

  Procentul de copii (sub 17 ani) aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, în România versus UE, în perioada 2015-2022. Date Eurostat.


d) Numărul de km de autostradă dați în folosință în fiecare an, în perioada 2013-2023, a variat între 117 și 0 km pe an, cu o medie anuală de 51 km, cf. [CNADNR](http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/proiecte/Retea%20in%20trafic%2020.11.2023.pdf#page=2):

  Tabel cu rețeaua în trafic (autostrăzi și drumuri expres) la 20.11.2023, în România, cu lungimi date în folosință în perioada 2012-2023 și media pe ani. Tabel realizat de DIGNITAS pe baza datelor de la CNADNR.ro


e) CFR Călători, operatorul de stat pentru transport feroviar, a înregistrat o scădere a cotei de piață în perioada 2016-2021 (de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2021) **în favoarea operatorilor privați de transport feroviar de călători**; iar în ce privește evoluția indicatorului număr tren-km/salariat în perioada 2016-2020, CFR Călători a avut eficiența cea mai scăzută, comparativ cu ceilalți operatori privați, cf. unui studiu [Club Feroviar](https://clubferoviar.ro/cfr-calatori-vs-operatori-privati/) din mai 2021:

  Tabel cu evoluția numărului de trenuri operate în perioada 2016-2020 și tabel cu evoluția indicatorului tren-km operat în perioada 2016-2020. Date și tabele de pe clubferoviar.ro


f) în România, viteza comercială medie a trenurilor de călători și cea a trenurilor de marfă a stagnat sau scăzut în ultimii 9 ani, cf. rapoartelor anuale ale CFR:

anul | viteza comercială medie a trenurilor de călători | viteza comercială medie a trenurilor de marfă
--|--:|--:|
[2022](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2023/06/Raport-activitate-CFR-2022-v7.pdf#page=29) | 44,83 km/oră | 15,6 km/oră
[2013](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2013/10/files_rap_act_Raport-activitate-CFR-2013.pdf#page=64) | 43,57 km/oră |  19,82 km/oră

Vitezele medii mai sus menționate includ și trenurile CFR și trenurile companiilor private, dar infrastructura ferată (care dictează limitele de viteză pe anumite rute) este a statului.

Scopul 3) este deci adevărat, deși am trecut în revistă doar domeniile educație, protecție socială, transporturi.

#### Concluzie
Cu două scopuri "în general adevărate" și un al treilea adevărat, această afirmație primește verdictul "în general adevărată".

    

          

      

    
    
    
      		


                           

  
     

      
        
          
  
    
  
sonia  

  
    
  pe 31 ianuarie 2024

  

  
          

        

          - modificări la conținut
        

        

            


      

      

      
#### 1) Cheltuielile cu salariile bugetarilor pe 2023 și 2013

    

    
PeConform site-ul Ministerului Finanțelor, lacheltuielile secțiuneade "Bugetpersonal 2023",au sub-secțiuneafost "Repartizarede:
* pe63,18 trimestre",miliarde amde găsitlei unîn document2023 Excel(vezi cusursa cheltuielileA);
* de19,55 personalmiliarde pede anullei [2023](https://mfinante.gov.ro/buget-2023):în este2013 vorba(vezi desursa 63,180,866,000 lei.B);


      

      

      

    

    
Cheltuielile19.55 miliarde de personallei peîn anul2013 [2013](https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/169627/Anexaraport_trimII.pdf#page=4)înseamnă auechivalentul fosta de  19,554,949,00027,17 miliarde lei (cf.în Ministerului2023, Finanțelor;luând am luat în calcul suma[inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/) desurvenită ladin coloana "Program 2013 actualizat",până întrucâtîn și pe 2023 am(vezi luatși însursa calcul bugetul rectificat).C).


      

      

      

    

    
19,554,949,000Cheltuielile leide înpersonal pe 2023 sunt deci de 2,3 ori mai mari decât celel pe 2013 înseamnă(63,18 echivalentul/ a27,17 27,170,311,477.5= lei2,32). înCiolacu 2023,spune luândcă înar calculfi [inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/)de survenită2,6 dinori 2013mai pânămari, îndar 2023.cele două valori sunt oricum foarte apropiate. Scopul 1) este "în general adevărat".


      

      

      

    

    
63,180,866,000 / 27,170,311,477.5 = 2,32

Suma de 63,180,866,000 lei este de 2,32 ori mai mare decât suma de 27,170,311,477.5 lei; deci cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut de 2,32 ori față de acum 10 ani, nu de 2,6 ori, cum spune Ciolacu, dar cele două valori sunt oricum foarte apropiate. Scopul 1) este deci "în general adevărat".



      

      

      
----
Conform unui [calculator de inflație](https://calculatorulinflatiei.ro/), din 2013 până acum, puterea de cumpărare a sumei de 1,000 lei a scăzut până la 719.71 lei după o devalorizare netă de 28.03%. Similar, suma de 1,000 lei ajustată cu inflația din 2013 până în prezent, ar avea puterea de cumpărare a 1,389.43 lei în 2023.

1,389.43 / 1,000 = 1,38

Deci doar pentru a ține pasul cu inflația acumulată în perioada 2013-2023, cheltuielile cu salariile bugetare ar fi trebuit să crească de 1,38 de ori, nu de 2,6 ori (cu 160%) cum spune Ciolacu. Însă cele două valori sunt foarte apropiate, deci scopul 2) este "în general adevărat".


    

    
**Surse:**
A = pagina web "Buget 2023", sub-secțiunea "Repartizare pe trimestre", documentul Excel [Bugetul pe anul 2023 (cheltuieli de personal)](https://mfinante.gov.ro/documents/35673/10453994/Cheltuielidepersonal2023.xls)
B = [Bugetul general consolidat pe anul 2013](https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/169627/Anexaraport_trimII.pdf#page=4)
C = Rata inflației în 2013-2023, [serie de date anuale INS](https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala)



      

      

      
#### 2) Exemple de stagnare/scădere a calității serviciilor publice, în perioada 2013-2023

a) În perioada 2013-2022, rata de abandon școlar din România a fost cu cel puțin 5 procente mai mare decât media din UE, atingând un maximum de 19,1% în 2015, cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1103336/school-dropout-rate-romania/):

  Rata de abandon școlar în România versus Uniunea Europeană, în perioada 2011-2022. Date de la Statista.com


b) Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat a scăzut din 2013 până în 2022, de la 856 elevi la o medie anuală de 322 elevi (cu excepția anului 2020, în care pandemia de coronavirus a afectat masiv organizarea anului școlar), cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1131485/romania-students-with-an-average-of-10-at-the-national-evaluation-exam/):

  Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, în perioada 2013-2022. Date de la Statista.com


c) Procentul de copii (sub 17 ani) expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut din 2015 în 2022, dar nivelul în România a rămas mereu cu cel puțin 9 procente mai mare decât media UE, iar post-pandemie a crescut mai mult decât în UE (perioada 2020-2022), cf. [Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/218a00d3-c90b-485a-aa40-7887e9b71fc3?lang=en):

  Procentul de copii (sub 17 ani) aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, în România versus UE, în perioada 2015-2022. Date Eurostat.


d) Numărul de km de autostradă dați în folosință în fiecare an, în perioada 2013-2023, a variat între 117 și 0 km pe an, cu o medie anuală de 51 km, cf. [CNADNR](http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/proiecte/Retea%20in%20trafic%2020.11.2023.pdf#page=2):

  Tabel cu rețeaua în trafic (autostrăzi și drumuri expres) la 20.11.2023, în România, cu lungimi date în folosință în perioada 2012-2023 și media pe ani. Tabel realizat de DIGNITAS pe baza datelor de la CNADNR.ro


e) CFR Călători, operatorul de stat pentru transport feroviar, a înregistrat o scădere a cotei de piață în perioada 2016-2021 (de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2021) **în favoarea operatorilor privați de transport feroviar de călători**; iar în ce privește evoluția indicatorului număr tren-km/salariat în perioada 2016-2020, CFR Călători a avut eficiența cea mai scăzută, comparativ cu ceilalți operatori privați, cf. unui studiu [Club Feroviar](https://clubferoviar.ro/cfr-calatori-vs-operatori-privati/) din mai 2021:

  Tabel cu evoluția numărului de trenuri operate în perioada 2016-2020 și tabel cu evoluția indicatorului tren-km operat în perioada 2016-2020. Date și tabele de pe clubferoviar.ro


f) în România, viteza comercială medie a trenurilor de călători și cea a trenurilor de marfă a stagnat sau scăzut în ultimii 9 ani, cf. rapoartelor anuale ale CFR:

anul | viteza comercială medie a trenurilor de călători | viteza comercială medie a trenurilor de marfă
--|--:|--:|
[2022](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2023/06/Raport-activitate-CFR-2022-v7.pdf#page=29) | 44,83 km/oră | 15,6 km/oră
[2013](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2013/10/files_rap_act_Raport-activitate-CFR-2013.pdf#page=64) | 43,57 km/oră |  19,82 km/oră

Vitezele medii mai sus menționate includ și trenurile CFR și trenurile companiilor private, dar infrastructura ferată (care dictează limitele de viteză pe anumite rute) este a statului.

Scopul 3) este deci adevărat, deși am trecut în revistă doar domeniile educație, protecție socială, transporturi.

#### Concluzie
Cu două scopuri "în general adevărate" și un al treilea adevărat, această afirmație primește verdictul "în general adevărată".

    

          

      

    
    
    
      		


                           

  
     

      
        
          
  
    
  
sonia  

  
    
  pe 31 ianuarie 2024

  

  
          

        

          - modificări la conținut
        

        

            


      

      

      
#### 1) Cheltuielile cu salariile bugetarilor pe 2023 și 2013
Pe site-ul Ministerului Finanțelor, la secțiunea "Buget 2023", sub-secțiunea "Repartizare pe trimestre", am găsit un document Excel cu cheltuielile de personal pe anul [2023](https://mfinante.gov.ro/buget-2023): este vorba de 63,180,866,000 lei.

Cheltuielile de personal pe anul [2013](https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/169627/Anexaraport_trimII.pdf#page=4) au fost de  19,554,949,000 lei (cf. Ministerului Finanțelor; am luat în calcul suma de la coloana "Program 2013 actualizat", întrucât și pe 2023 am luat în calcul bugetul rectificat).

19,554,949,000 lei în 2013 înseamnă echivalentul a 27,170,311,477.5 lei în 2023, luând în calcul [inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/) survenită din 2013 până în 2023.

63,180,866,000 / 27,170,311,477.5 = 2,32

Suma de 63,180,866,000 lei este de 2,32 ori mai mare decât suma de 27,170,311,477.5 lei; deci cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut de 2,32 ori față de acum 10 ani, nu de 2,6 ori, cum spune Ciolacu, dar cele două valori sunt oricum foarte apropiate. Scopul 1) este deci "în general adevărat".


    

    
#### 2) Ar fi normală o creștere a cheltuielilor cu 160% în 10 ani, luând în calcul doar inflația acumulată?----


      

      

      
Conform unui [calculator de inflație](https://calculatorulinflatiei.ro/), din 2013 până acum, puterea de cumpărare a sumei de 1,000 lei a scăzut până la 719.71 lei după o devalorizare netă de 28.03%. Similar, suma de 1,000 lei ajustată cu inflația din 2013 până în prezent, ar avea puterea de cumpărare a 1,389.43 lei în 2023.

1,389.43 / 1,000 = 1,38

Deci doar pentru a ține pasul cu inflația acumulată în perioada 2013-2023, cheltuielile cu salariile bugetare ar fi trebuit să crească de 1,38 de ori, nu de 2,6 ori (cu 160%) cum spune Ciolacu. Însă cele două valori sunt foarte apropiate, deci scopul 2) este "în general adevărat".


    

    
#### 3)2) Exemple de stagnare/scădere a calității serviciilor publice, în perioada 2013-2023


      

      

      
a) În perioada 2013-2022, rata de abandon școlar din România a fost cu cel puțin 5 procente mai mare decât media din UE, atingând un maximum de 19,1% în 2015, cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1103336/school-dropout-rate-romania/):

  Rata de abandon școlar în România versus Uniunea Europeană, în perioada 2011-2022. Date de la Statista.com


b) Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat a scăzut din 2013 până în 2022, de la 856 elevi la o medie anuală de 322 elevi (cu excepția anului 2020, în care pandemia de coronavirus a afectat masiv organizarea anului școlar), cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1131485/romania-students-with-an-average-of-10-at-the-national-evaluation-exam/):

  Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, în perioada 2013-2022. Date de la Statista.com


c) Procentul de copii (sub 17 ani) expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut din 2015 în 2022, dar nivelul în România a rămas mereu cu cel puțin 9 procente mai mare decât media UE, iar post-pandemie a crescut mai mult decât în UE (perioada 2020-2022), cf. [Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/218a00d3-c90b-485a-aa40-7887e9b71fc3?lang=en):

  Procentul de copii (sub 17 ani) aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, în România versus UE, în perioada 2015-2022. Date Eurostat.


d) Numărul de km de autostradă dați în folosință în fiecare an, în perioada 2013-2023, a variat între 117 și 0 km pe an, cu o medie anuală de 51 km, cf. [CNADNR](http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/proiecte/Retea%20in%20trafic%2020.11.2023.pdf#page=2):

  Tabel cu rețeaua în trafic (autostrăzi și drumuri expres) la 20.11.2023, în România, cu lungimi date în folosință în perioada 2012-2023 și media pe ani. Tabel realizat de DIGNITAS pe baza datelor de la CNADNR.ro


e) CFR Călători, operatorul de stat pentru transport feroviar, a înregistrat o scădere a cotei de piață în perioada 2016-2021 (de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2021) **în favoarea operatorilor privați de transport feroviar de călători**; iar în ce privește evoluția indicatorului număr tren-km/salariat în perioada 2016-2020, CFR Călători a avut eficiența cea mai scăzută, comparativ cu ceilalți operatori privați, cf. unui studiu [Club Feroviar](https://clubferoviar.ro/cfr-calatori-vs-operatori-privati/) din mai 2021:

  Tabel cu evoluția numărului de trenuri operate în perioada 2016-2020 și tabel cu evoluția indicatorului tren-km operat în perioada 2016-2020. Date și tabele de pe clubferoviar.ro


f) în România, viteza comercială medie a trenurilor de călători și cea a trenurilor de marfă a stagnat sau scăzut în ultimii 9 ani, cf. rapoartelor anuale ale CFR:

anul | viteza comercială medie a trenurilor de călători | viteza comercială medie a trenurilor de marfă
--|--:|--:|
[2022](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2023/06/Raport-activitate-CFR-2022-v7.pdf#page=29) | 44,83 km/oră | 15,6 km/oră
[2013](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2013/10/files_rap_act_Raport-activitate-CFR-2013.pdf#page=64) | 43,57 km/oră |  19,82 km/oră

Vitezele medii mai sus menționate includ și trenurile CFR și trenurile companiilor private, dar infrastructura ferată (care dictează limitele de viteză pe anumite rute) este a statului.

Scopul 3) este deci adevărat, deși am trecut în revistă doar domeniile educație, protecție socială, transporturi.

#### Concluzie
Cu două scopuri "în general adevărate" și un al treilea adevărat, această afirmație primește verdictul "în general adevărată".

    

          

      

    
    
    
                

        

          
          
            rezoluție:
            
              păstrează
            
          
        


        

          

            

              
voturi

              

                      
    
      
  • 
        păstrează
      
    • 

      
  • 
         

      
        
          
  
    
  
cata      
    • 

      
  • 
        
  pe 31 ianuarie 2024

      
    • 

      
  • 
        moderator
      
    • 
    


                  

          

        

      

      		


                           

  
     

      
        
          
  
    
  
cata  

  
    
  pe 31 ianuarie 2024

  

  
          

        

          - modificări la conținut
        

        

            


      

      

      
#### 1) Cheltuielile cu salariile bugetarilor pe 2023 și 2013
Pe site-ul Ministerului Finanțelor, la secțiunea "Buget 2023", sub-secțiunea "Repartizare pe trimestre", am găsit un document Excel cu cheltuielile de personal pe anul [2023](https://mfinante.gov.ro/buget-2023): este vorba de 63,180,866,000 lei.

Cheltuielile de personal pe anul [2013](https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/169627/Anexaraport_trimII.pdf#page=4) au fost de  19,554,949,000 lei (cf. Ministerului Finanțelor; am luat în calcul suma de la coloana "Program 2013 actualizat", întrucât și pe 2023 am luat în calcul bugetul rectificat).

19,554,949,000 lei în 2013 înseamnă echivalentul a 27,170,311,477.5 lei în 2023, luând în calcul [inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/) survenită din 2013 până în 2023.

63,180,866,000 / 27,170,311,477.5 = 2,32

Suma de 63,180,866,000 lei este de 2,32 ori mai mare decât suma de 27,170,311,477.5 lei; deci cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut de 2,32 ori față de acum 10 ani, nu de 2,6 ori, cum spune Ciolacu, dar cele două valori sunt oricum foarte apropiate. Scopul 1) este deci "în general adevărat".

#### 2) Ar fi normală o creștere a cheltuielilor cu 160% în 10 ani, luând în calcul doar inflația acumulată?
Conform unui [calculator de inflație](https://calculatorulinflatiei.ro/), din 2013 până acum, puterea de cumpărare a sumei de 1,000 lei a scăzut până la 719.71 lei după o devalorizare netă de 28.03%. Similar, suma de 1,000 lei ajustată cu inflația din 2013 până în prezent, ar avea puterea de cumpărare a 1,389.43 lei în 2023.

1,389.43 / 1,000 = 1,38

Deci doar pentru a ține pasul cu inflația acumulată în perioada 2013-2023, cheltuielile cu salariile bugetare ar fi trebuit să crească de 1,38 de ori, nu de 2,6 ori (cu 160%) cum spune Ciolacu. Însă cele două valori sunt foarte apropiate, deci scopul 2) este "în general adevărat".

#### 3) Exemple de stagnare/scădere a calității serviciilor publice, în perioada 2013-2023

a) În perioada 2013-2022, rata de abandon școlar din România a fost cu cel puțin 5 procente mai mare decât media din UE, atingând un maximum de 19,1% în 2015, cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1103336/school-dropout-rate-romania/):

  Rata de abandon școlar în România versus Uniunea Europeană, în perioada 2011-2022. Date de la Statista.com


b) Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat a scăzut din 2013 până în 2022, de la 856 elevi la o medie anuală de 322 elevi (cu excepția anului 2020, în care pandemia de coronavirus a afectat masiv organizarea anului școlar), cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1131485/romania-students-with-an-average-of-10-at-the-national-evaluation-exam/):

  Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, în perioada 2013-2022. Date de la Statista.com


c) Procentul de copii (sub 17 ani) expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut din 2015 în 2022, dar nivelul în România a rămas mereu cu cel puțin 9 procente mai mare decât media UE, iar post-pandemie a crescut mai mult decât în UE (perioada 2020-2022), cf. [Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/218a00d3-c90b-485a-aa40-7887e9b71fc3?lang=en):

  Procentul de copii (sub 17 ani) aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, în România versus UE, în perioada 2015-2022. Date Eurostat.


d) Numărul de km de autostradă dați în folosință în fiecare an, în perioada 2013-2023, a variat între 117 și 0 km pe an, cu o medie anuală de 51 km, cf. [CNADNR](http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/proiecte/Retea%20in%20trafic%2020.11.2023.pdf#page=2):

  Tabel cu rețeaua în trafic (autostrăzi și drumuri expres) la 20.11.2023, în România, cu lungimi date în folosință în perioada 2012-2023 și media pe ani. Tabel realizat de DIGNITAS pe baza datelor de la CNADNR.ro



    

    
e) CFR Călători, operatorul de stat pentru transport feroviar, a înregistrat o scădere a cotei de piață în perioada 2016-2021 (de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2021) **în favoarea operatorilor privați de transport feroviar de călători**; iar în ce privește evoluția indicatorului număr tren-km/salariat în perioada 2016-2020, CFR Călători a avut eficiența cea mai scăzută, comparativ cu ceilalți operatori privați, cf. unui studiu [Club Fevoriar](https://clubferoviar.ro/cfr-calatori-vs-operatori-privati/)Feroviar](https://clubferoviar.ro/cfr-calatori-vs-operatori-privati/) din mai 2021:


      

      

      

  Tabel cu evoluția numărului de trenuri operate în perioada 2016-2020 și tabel cu evoluția indicatorului tren-km operat în perioada 2016-2020. Date și tabele de pe clubferoviar.ro


f) în România, viteza comercială medie a trenurilor de călători și cea a trenurilor de marfă a stagnat sau scăzut în ultimii 9 ani, cf. rapoartelor anuale ale CFR:

anul | viteza comercială medie a trenurilor de călători | viteza comercială medie a trenurilor de marfă
--|--:|--:|
[2022](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2023/06/Raport-activitate-CFR-2022-v7.pdf#page=29) | 44,83 km/oră | 15,6 km/oră
[2013](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2013/10/files_rap_act_Raport-activitate-CFR-2013.pdf#page=64) | 43,57 km/oră |  19,82 km/oră

Vitezele medii mai sus menționate includ și trenurile CFR și trenurile companiilor private, dar infrastructura ferată (care dictează limitele de viteză pe anumite rute) este a statului.

Scopul 3) este deci adevărat, deși am trecut în revistă doar domeniile educație, protecție socială, transporturi.

#### Concluzie
Cu două scopuri "în general adevărate" și un al treilea adevărat, această afirmație primește verdictul "în general adevărată".

    

          

      

    
    
    
      		


                           

  
     

      
        
          
  
    
  
cata  

  
    
  pe 31 ianuarie 2024

  

  
          

        

          - modificări la conținut
        

        

            


      

      

      
#### 1) Cheltuielile cu salariile bugetarilor pe 2023 și 2013
Pe site-ul Ministerului Finanțelor, la secțiunea "Buget 2023", sub-secțiunea "Repartizare pe trimestre", am găsit un document Excel cu cheltuielile de personal pe anul [2023](https://mfinante.gov.ro/buget-2023): este vorba de 63,180,866,000 lei.

Cheltuielile de personal pe anul [2013](https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/169627/Anexaraport_trimII.pdf#page=4) au fost de  19,554,949,000 lei (cf. Ministerului Finanțelor; am luat în calcul suma de la coloana "Program 2013 actualizat", întrucât și pe 2023 am luat în calcul bugetul rectificat).

19,554,949,000 lei în 2013 înseamnă echivalentul a 27,170,311,477.5 lei în 2023, luând în calcul [inflația](https://calculatorulinflatiei.ro/) survenită din 2013 până în 2023.

63,180,866,000 / 27,170,311,477.5 = 2,32

Suma de 63,180,866,000 lei este de 2,32 ori mai mare decât suma de 27,170,311,477.5 lei; deci cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut de 2,32 ori față de acum 10 ani, nu de 2,6 ori, cum spune Ciolacu, dar cele două valori sunt oricum foarte apropiate. Scopul 1) este deci "în general adevărat".

#### 2) Ar fi normală o creștere a cheltuielilor cu 160% în 10 ani, luând în calcul doar inflația acumulată?
Conform unui [calculator de inflație](https://calculatorulinflatiei.ro/), din 2013 până acum, puterea de cumpărare a sumei de 1,000 lei a scăzut până la 719.71 lei după o devalorizare netă de 28.03%. Similar, suma de 1,000 lei ajustată cu inflația din 2013 până în prezent, ar avea puterea de cumpărare a 1,389.43 lei în 2023.

1,389.43 / 1,000 = 1,38


    

    
Deci doar pentru a ține pasul cu inflația acumulată în perioada 2013-2023, cheltuielile cu salariile bugetare ar fi trebuit să crească de 1,38 de ori, nu de 1,62,6 ori (160%)(cu 160%) cum spune Ciolacu. Însă cele două valori sunt foarte apropiate, deci scopul 2) este "în general adevărat".


      

      

      
#### 3) Exemple de stagnare/scădere a calității serviciilor publice, în perioada 2013-2023

a) În perioada 2013-2022, rata de abandon școlar din România a fost cu cel puțin 5 procente mai mare decât media din UE, atingând un maximum de 19,1% în 2015, cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1103336/school-dropout-rate-romania/):

  Rata de abandon școlar în România versus Uniunea Europeană, în perioada 2011-2022. Date de la Statista.com


b) Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat a scăzut din 2013 până în 2022, de la 856 elevi la o medie anuală de 322 elevi (cu excepția anului 2020, în care pandemia de coronavirus a afectat masiv organizarea anului școlar), cf. [Statista](https://www.statista.com/statistics/1131485/romania-students-with-an-average-of-10-at-the-national-evaluation-exam/):

  Numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, în perioada 2013-2022. Date de la Statista.com


c) Procentul de copii (sub 17 ani) expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut din 2015 în 2022, dar nivelul în România a rămas mereu cu cel puțin 9 procente mai mare decât media UE, iar post-pandemie a crescut mai mult decât în UE (perioada 2020-2022), cf. [Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/218a00d3-c90b-485a-aa40-7887e9b71fc3?lang=en):

  Procentul de copii (sub 17 ani) aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, în România versus UE, în perioada 2015-2022. Date Eurostat.


d) Numărul de km de autostradă dați în folosință în fiecare an, în perioada 2013-2023, a variat între 117 și 0 km pe an, cu o medie anuală de 51 km, cf. [CNADNR](http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/proiecte/Retea%20in%20trafic%2020.11.2023.pdf#page=2):

  Tabel cu rețeaua în trafic (autostrăzi și drumuri expres) la 20.11.2023, în România, cu lungimi date în folosință în perioada 2012-2023 și media pe ani. Tabel realizat de DIGNITAS pe baza datelor de la CNADNR.ro


e) CFR Călători, operatorul de stat pentru transport feroviar, a înregistrat o scădere a cotei de piață în perioada 2016-2021 (de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2021) **în favoarea operatorilor privați de transport feroviar de călători**; iar în ce privește evoluția indicatorului număr tren-km/salariat în perioada 2016-2020, CFR Călători a avut eficiența cea mai scăzută, comparativ cu ceilalți operatori privați, cf. unui studiu [Club Fevoriar](https://clubferoviar.ro/cfr-calatori-vs-operatori-privati/) din mai 2021:

  Tabel cu evoluția numărului de trenuri operate în perioada 2016-2020 și tabel cu evoluția indicatorului tren-km operat în perioada 2016-2020. Date și tabele de pe clubferoviar.ro


f) în România, viteza comercială medie a trenurilor de călători și cea a trenurilor de marfă a stagnat sau scăzut în ultimii 9 ani, cf. rapoartelor anuale ale CFR:

anul | viteza comercială medie a trenurilor de călători | viteza comercială medie a trenurilor de marfă
--|--:|--:|
[2022](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2023/06/Raport-activitate-CFR-2022-v7.pdf#page=29) | 44,83 km/oră | 15,6 km/oră
[2013](https://cfr.ro/wp-content/uploads/2013/10/files_rap_act_Raport-activitate-CFR-2013.pdf#page=64) | 43,57 km/oră |  19,82 km/oră

Vitezele medii mai sus menționate includ și trenurile CFR și trenurile companiilor private, dar infrastructura ferată (care dictează limitele de viteză pe anumite rute) este a statului.

Scopul 3) este deci adevărat, deși am trecut în revistă doar domeniile educație, protecție socială, transporturi.

#### Concluzie
Cu două scopuri "în general adevărate" și un al treilea adevărat, această afirmație primește verdictul "în general adevărată".

    

          

      

    
    
    
      		


                      

        

      


    
    

      
        înapoi la răspuns