Istoricul afirmației: Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură trece de valoarea de 24.000 de lei.

Pe 1 septembrie 2025, premierul Ilie Bolojan a prezentat al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. Aceste reforme au ca scop reducerea deficitului bugetar excesiv pe care îl are România în 2025.

Reamintim că România a avut în anul 2024 cel mai mare deficit bugetar din UE, de [9,3% din PIB](https://dignitas.ro/afirmatie/489/de-mai-multi-ani-statul-cheltuie-mult-mai-mult).

În discursul său, Bolojan a descris pe scurt primul proiect din pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare, intitulat "Proiectul de lege în domeniul pensiilor magistraților":
> Primul proiect pentru care ne angajăm răspunderea privește reforma pensiilor magistraților. Trebuie să restabilim dreptatea. Păstrăm respectul pentru magistrați, înțelegem contribuția lor majoră în societate, dar, în același timp, trebuie să asigurăm o doză de echitate. 
> 
> **Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, o pensie medie în magistratură trece de valoarea de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere**. 
> 
> Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. 
> 
> Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției.

Vezi declarația exactă a lui Ilie Bolojan începând cu [minutul 5:07](https://youtu.be/NM_28pCT7yQ?si=RL7v_zd1mb9D5Jay&t=307) din prima parte a discursului său în Parlament.

Pe 1 septembrie 2025, premierul Ilie Bolojan a prezentat al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. Aceste reforme au ca scop reducerea deficitului bugetar excesiv pe care îl are România în 2025.

Reamintim că România a avut în anul 2024 cel mai mare deficit bugetar din UE, de [9,3% din PIB](https://dignitas.ro/afirmatie/489/de-mai-multi-ani-statul-cheltuie-mult-mai-mult).

În discursul său, Bolojan a descris pe scurt primul proiect din pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare, intitulat "Proiectul de lege în domeniul pensiilor magistraților":
> Primul proiect pentru care ne angajăm răspunderea privește reforma pensiilor magistraților. Trebuie să restabilim dreptatea. Păstrăm respectul pentru magistrați, înțelegem contribuția lor majoră în societate, dar, în același timp, trebuie să asigurăm o doză de echitate. 
> 

> 
> Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. 
> 
> Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției.

Vezi declarația exactă a lui Ilie Bolojan începând cu [minutul 5:07](https://youtu.be/NM_28pCT7yQ?si=RL7v_zd1mb9D5Jay&t=307) din prima parte a discursului său în Parlament.

Pe 1 septembrie 2025, premierul Ilie Bolojan a prezentat al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. Aceste reforme au ca scop reducerea deficitului bugetar excesiv pe care îl are România în 2025.

Reamintim că România a avut în anul 2024 cel mai mare deficit bugetar din UE, de [9,3% din PIB](https://dignitas.ro/afirmatie/489/de-mai-multi-ani-statul-cheltuie-mult-mai-mult).

Vezi declarația exactă a lui Ilie Bolojan începând cu [minutul 5:07](https://youtu.be/NM_28pCT7yQ?si=RL7v_zd1mb9D5Jay&t=307) din prima parte a discursului său în Parlament.