Conform publicației [PISA 2022 Results (Volume II): Learning During – and From – Disruption](https://www.oecd-ilibrary.org/education/pisa-2022-results-volume-ii_a97db61c-en), România s-a clasat [astfel](https://dignitas.ro/attachment/145/full.pdf#page=29) la capitolul "Reziliența sistemelor de educație":
<a href="attachment/141/full.png" class="expand">
<img src="attachment/141/200.png" alt="Captură de ecran pentru tabelul II.1 din publicația 'Rezultatele PISA 2022, Volumul II, Învățarea în timpul și din cauza perturbărilor': a doua parte a listei de țări clasificate la capitolul Reziliența sistemelor de educație">
</a>
Conform PISA 2022, reziliența unui sistem de educație a fost definită de următoarele 3 componente:
- reziliența în Matematică, adică:
- indicele "Performanța matematică" în 2022 și
- variația acestuia în 2022 versus 2018;
- reziliența în Echitate, adică:
- procentul de "Corectitudine socio-economică în matematică";
- variația indicelui "Performanța matematică a elevilor dezavantajați" în 2022 versus 2018;
- variația indicelui "Performanța matematică a elevilor avantajați" în 2022 versus 2018;
- reziliența în Bunăstarea elevilor, adică:
- indicele "Sentimentul de apartenență" și
- variația acestuia în 2022 versus 2018.
Conform tabelului de mai sus, România a fost **sub media OECD în 2022** (culoare gri în tabel):
- la indicele "Performanța matematică";
- la procentul de "Corectitudine socio-economică în matematică",
dar **diferența dintre PISA 2022 și PISA 2018 a fost nesemnificativă față de media OECD** (culoare albă în tabel) la indicii:
- "Performanța matematică",
- "Performanța matematică a elevilor dezavantajați",
- "Performanța matematică a elevilor avantajați",
- "Sentimentul de apartenență".
Conform aceleiași publicații, la secțiunea 7 intitulată "From data to insights", la [pagina 253](https://dignitas.ro/attachment/145/full.pdf#page=253) scrie că România a avut în 2022 un sistem de educație rezilient **doar** la capitolul "Bunăstarea elevilor":
<a href="attachment/143/full.png" class="expand">
<img src="attachment/143/200.png" alt="Captură de ecran pentru pagina 253 din publicația PDF 'PISA 2022 Results (Volume II): Learning During – and From – Disruption'">
</a>
<a href="attachment/145/full.pdf#page=253" class="expand">
<img src="attachment/145/200.jpg" alt="Pagina 253 din publicația PDF 'PISA 2022 Results (Volume II): Learning During – and From – Disruption">
</a>
Prin urmare, această bucată din afirmația Ligiei Deca este mixtă (parțial adevărată, parțial falsă). Scopul 1) este deci mixt.
Graficul de la [pagina 15](https://www.oecd.org/pisa/PISA%202022%20Insights%20and%20Interpretations.pdf#page=15) a publicației "PISA 2022 Insights and Interpretations" sugerează o corelare pozitivă între *performanța matematică mai bună* a elevilor și *durata mai scurtă de închidere fizică a școlilor*, din cauza COVID-19; cu alte cuvinte, țările care au închis fizic școlile mai puțin timp în cursul pandemiei de COVID-19 au avut elevi mai buni la matematică la testele PISA 2022.
În acest grafic, România **s-a plasat la media OECD** la capitolul "procentul de elevi care au raportat închiderea fizică a școlilor din cauza COVID-19 pentru 3 luni sau mai puțin" (vezi linia albastră verticală denumită "OECD average"), însă la capitolul "performanța matematică a elevilor" **s-a plasat sub media OECD**:
<a href="attachment/144/full.png" class="expand">
<img src="attachment/144/200.png" alt="Captură de ecran pentru pagina 15 din publicația PDF 'PISA 2022 Insights and Interpretations': grafic cu țările care au avut o corelare pozitivă (sau negativă) între procentul de elevi care au raportat închiderea fizică a școlilor pentru 3 luni sau mai puțin din cauza COVID-19 și performanța matematică a acestor elevi">
</a>
Concluzia este că performanța matematică a elevilor din România a avut de suferit un pic din cauza închiderii fizice a școlilor în cursul pandemiei (vezi și graficul [acesta](https://oecdch.art/a40de1dbaf/C802), care arată scăderea cu 2 puncte a scorului la matematică la PISA 2022 versus PISA 2018, în condițiile în care România oricum s-a plasat mereu sub media OECD la matematică, de când participă la testele PISA).
O analiză mai detaliată pe acest subiect găsim la pagina web [Impact of COVID-19 in education](https://gpseducation.oecd.org/IndicatorExplorer?plotter=h5&query=50&indicators=N496*N497*N505*N506*N507*N508*N509*N556*N557*N558*N559*N582*N498*N499*N500*N501*N502*N503*N504*N510*N511*N512*N513*N514); aici, tabelul pentru România are următoarele valori la secțiunea "Efectele COVID-19 asupra Educației" (engleză "COVID-19 Effects on Education"):
<a href="attachment/147/full.png" class="expand">
<img src="attachment/147/200.png" alt="Captură de ecran pentru pagina 'Impact of COVID-19 in education': tabel cu 19 indicatori specifici PISA care măsoară efectele COVID-19 asupra educației, cu valori pentru România și valorile medii pentru OECD, plus compararea valorilor (pe culori: roșu - mai rău, verde - mai bine, galben - la fel de bine)">
</a>
Din tabelul de mai sus, observăm că România s-a plasat în felul următor vizavi de media OECD, în ce privește efectele COVID-19 aspra educației:
- pentru un indicator, identic cu media OECD (linia galbenă);
- pentru 8 indicatori, mai prost decât media OECD (liniile roșii);
- pentru 10 indicatori, mai bine decât media OECD (liniile verzi).
Deci per total, putem spune că România a limitat efectele COVID-19 asupra educației ceva mai bine decât media OECD, dar strict din punct de vedere cantitativ (11 indicatori favorabili versus 8 indicatori nefavorabili). Scopul 2) este deci adevărat.
Da, vezi [pagina 2](https://www.oecd.org/publication/pisa-2022-results/webbooks/dynamic/pisa-country-notes/cfe329e8/pdf/romania.pdf#page2) din "Fișa de țară pentru Rezultatele PISA 2022". Este vorba de rezultatele la matematică, citire și științe. Scopul 3) este deci adevărat.
Cu 2 scopuri adevărate și un al treilea mixt, valoarea totală de adevăr a acestei afirmații este deci în general adevărată.