Codul Markdown

înapoi
Comparăm aplicația pentru mobil cu website-ul ghiseul.ro după următoarele criterii:
1. numărul și tipul de taxe disponibile pentru persoane fizice; excludem aici persoanele juridice deoarece firmele oricum au nevoie de contabilitate lunară pe desktop;
2. statistici privind procentul de români care dețin un laptop/PC, respectiv un smartphone (conectat la internet), pentru a vedea ce dispozitiv electronic este mai la îndemână când vine vorba de plătit taxe online;
3. efortul depus pentru dezvoltarea unei aplicații mobile versus mentenanța unui website care are deja [design responsive](https://ro.wikipedia.org/wiki/Responsive_Web_Design), adică este funcțional și pe ecrane de smartphone-uri.

Notă: o comparație exhaustivă a celor două platforme (website și aplicație mobilă) ar fi inclus și teste cu utilizatorii (*user testing*), pentru a observa care din interfețe este mai ușor de învățat și de folosit pe termen lung.

#### 1) Numărul și tipul de taxe disponibile pe cele două platforme:
PDF-ul de mai jos prezintă inventarul tuturor taxelor disponibile pe cele două platforme (website și aplicația mobilă), împărțite în două tabele: Plăți fără autentificare și Plăți cu autentificare. (Această metodă de comparare se numește *competitive analysis* în termeni de *user experience research*.) Am marcat cu verde taxele plătibile, cu roșu cele absente și cu galben cele inactive temporar:

<a href="attachment/106/full.pdf" class="expand">
  <img src="attachment/106/200.jpg" alt="Comparație între ghiseul.ro și aplicația mobilă aferentă: inventarul tuturor taxelor disponibile la data de 13 septembrie 2023">
</a>

Observăm din PDF că:
- fără autentificare, pe website-ul ghișeul.ro și pe aplicația mobilă putem plăti la fel de multe taxe (275 taxe);
- cu autentificare, pe website-ul ghișeul.ro putem plăti 345 taxe, dar din aplicația mobilă putem plăti 310 taxe;
- taxele inactive temporar pe website-ul ghișeul.ro coincid cu taxele inactive temporar din aplicația mobilă,

prin urmare, din punct de vedere **cantitativ, website-ul ghiseul.ro oferă o experiență mai vastă decât aplicația pentru mobil**.

Din punct de vedere **calitativ, există cel puțin o funcționalitate importantă care lipsește din aplicația mobilă, dar este prezentă pe website-ul ghiseul.ro: eliberarea certificatului de cazier judiciar**. Acest cazier judiciar este [obligatoriu la angajarea în anumite domenii](https://e-juridic.manager.ro/articole/solicitarea-cazierului-judiciar-la-angajare-cand-este-obligatoriu-29370.html) (funcționar public, consilier juridic, personalul pentru pază și protecție, gărzi de corp, medic general, medic stomatolog, farmacist) și poate fi generat (ca PDF) de pe website-ul ghiseul.ro navigând de pe un smartphone:

<a href="attachment/112/full.pdf" class="expand">
  <img src="attachment/112/200.jpg" alt="Pașii necesari pentru a genera online certificatul de cazier judiciar, folosind website-ul www.ghiseul.ro și un smartphone">
</a>

<a href="attachment/111/full.jpg" class="expand">
  <img src="attachment/111/200.jpg" alt="Captură de ecran pentru aplicația mobilă ghiseul.ro, pagina Întrebări frecvente, întrebarea cu numărul 31: Pot să obțin certificatul cazier judiciar prin utilizarea aplicației mobile?">
</a>


##### 2) Procentul de români care dețin un laptop/PC, respectiv un smartphone, conectat la internet
În octombrie 2022, în România, 77,9% din dispozitivele electronice folosite pentru conectare la internet erau telefoane mobile, comparativ cu 19,5% PC-uri și 1,99% tablete, conform [Statista](https://www.statista.com/statistics/1299714/romania-most-used-internet-devices/). Așadar, în 2022 telefoanele mobile erau de 4 ori mai răspândite decât PC-urile, pentru navigare pe internet, deci teoretic sunt de 4 ori mai multe șanse ca cetățenii să-și plătească taxele online folosind telefonul și nu PC-ul (adică varianta [desktop](https://en.wikipedia.org/wiki/Desktop_computer) a website-ului ghiseul.ro).

#### 3) Aplicație pentru mobil sau design responsive?
Efortul de codare pentru o aplicație pentru mobil este mai mare decât mentenanța unui website cu *design responsive* (design/layout care se afișează corect indiferent de dimensiunea ecranului: PC, laptop, tabletă, smartphone) deoarece:
1. aplicația pentru mobil necesită două echipe diferite de codare, una specializată pe sistemul de operare [Android](https://en.wikipedia.org/wiki/Android_(operating_system)) (aplicațiile disponibile pe Google Play rulează pe sistem Android) și alta specializată pe sistemul de operare [iOS](https://en.wikipedia.org/wiki/IOS) (aplicațiile disponibile pe App Store rulează pe sistem iOS), pe când o interfață web cu *design responsive* necesită o singură echipă de web developeri (HTML, CSS, Javascript etc) și funcționează pe ambele sisteme de operare (Android și iOS, adică telefoane Android și telefoane iPhone);
2. mentenanța aplicației pentru mobil, de-a lungul anilor, este mai costisitoare decât mentenanța unei interfețe web, deoarece este nevoie de două echipe (Android, iOS), în loc de una singură (cea care face dezvoltare web cu *design responsive*);
3. codarea de la zero a unei aplicații pentru mobil este opțională deoarece, în ziua de azi în domeniul dezvoltării web, toate [website-urile se construiesc din start cu design responsive](https://www.browserstack.com/guide/how-to-implement-mobile-first-design), care să le facă compatibile cu ecranele de smartphone-uri.

####Concluzie
Consider că această afirmație este în general falsă, deoarece aplicația pentru mobil nu facilitează plata online a taxelor mai mult decât o făcea deja website-ul ghiseul.ro accesat de pe smartphone-uri.
Codul Markdown este notația care produce textul formatat al articolului. Este afișat doar conținutul cîmpurilor care admit notația Markdown.